- Cred ca plec si eu. Hai ca
incep sa strang.
Intors la locul lui tanarul arunca
o privire in jur. Rucsacul deschis si husa desfacuta stau asteptand
inca ceva. Inima incepe sa-i bata cu putere. Undita! Unde e undita?
O lasase asezata pe papuris, cum a stat toata ziua. Nu apucase sa o
stranga inainte de a discuta cu barbosul. Cuprins de panica priveste
mai atent in jur. Pustiu. Tot malul este pustiu, doar in departare,
la cateva sute de metri, in curbura baltii un grup de pusti se scalda.
Alearga pe taluzul din spatele sau in speranta ca va avea o vedere mai
ampla a lacului. Nimeni in apropiere. Cuprins de furie priveste in toate
partile incercand sa-l zareasca pe cel care ii furase undita profitand
de neatentia lui. Mai auzise de astfel de intamplari desi nu fusese
martor la nici una. Dar pentru nimic in lume nu credea ca i s-ar putea
intampla si lui asa ceva. Mereu se considerase prevazator.
- Domnule, striga el de sus catre
barbos. Domnule, a fost cineva pe aici cat timp am stat noi de vorba?
- Nu. N-am vazut pe nimeni. Da
de ce?
- Mi-a disparut undita de pe
mal.
- Cum adica ti-a disparut undita?
Nu avea cum. N-a fost nimeni pe aici de dimineata.
- Ba da! Nu mai e aici. Cred
ca a luat-o cineva cat am stat noi de vorba si nu am fost atent. Era
asezata pe papuris.
- Ia baga-te repede in apa si
caut-o pe langa mal. Poate s-a agatat vreun peste si a tras-o in apa.
Daca e asa nu fuge departe cu ea ca e grea. De obicei se infige in radacinile
de langa mal. Caut-o atent.
Scotocitul nu are nici un rezultat.
Din ce in ce mai convins ca a fost pradat, tanarul renunta la orice
speranta. Barbosul isi stransese si el tot calabalacul si se pregatea
sa se imbrace. "Buna afacere am facut azi. Parca m-a batut soarele
in cap. Pacat, ca era o undita buna." Batea din picioare asteptandu-l
pe barbos sa se imbrace si sperind ca astfel va scapa de nervi.
- Alo, domnule! Ati pierdut cumva
o undita?
Avea impresia ca cineva isi bate
joc de el. Sus pe taluz, doi pusti desculti si inegriti de multele zile
de joaca si munca in soarele puternic ii faceau semne.
- Da. Ai vazut pe cineva cu ea?
- Nu, n-am vazut pe nimeni. Da
daca ati pierdut o undita galbena e acolo in mijlocul baltii una.
Nu-i venea sa creada ca e adevarat.
"Astia stiu cine mi-a furat-o si rid de mine. Va aranjez eu derbedeii
dracului!" O lua la fuga in sus pe taluz dar spre surprinderea
lui pustii nu se miscara aratand in continuare cu mana spre un punct
indepartat din mijlocul baltii. Se opri linga ei, isi puse mana streasina
la ochi si privi in directia aratata. Undita, greu vizibila din cauza
soarelui, plutea pe apa parand a se misca foarte usor.
- E departe ? intreaba barbosul
care auzise toata discutia.
- Destul de departe. In fata,
in mijlocul baltii, catre plopul de pe malul celalalt.
- Hai ca ma duc eu dupa ea. Tu
esti deja imbracat si oricum vroiam sa fac o baie. Stai acolo si dirijeaza-ma
ca eu din apa nu am cum s-o vad.
Dirijat de pe mal de un cor de
voci, barbosul se apropie incet de varga. Celor trei de pe mal li se
mai alaturasera cativa pusti, opriti din drumul catre masa de pranz
de inedita intamplare, asa incat vocile aveau consistenta.
- Aha, gata o vad si eu! exclama
barbosul. Inota de cateva minute bune si se simtea o usoara oboseala
in glasul lui. Da sa stii ca pestele e pe ea! Fuge de mine cu undita
cu tot! Parca ma simte.
Vocea lui se auzea destul de
slab pe mal dar suficient incat cei de acolo sa-si dea seama ce se petrece.
Priveau la cursa din mijlocul lacului ca la un spectacol ciudat. Barbosul
inota doi trei metri spre undita si acesta aluneca usor pe apa departandu-se
cu aceeasi distanta. Parea un joc ce va dura foarte mult si tinarul
isi facea probleme gandindu-se cat va rezista pescarul in apa adanca
de cativa metri. Parca auzindu-l acesta face, cu un efort deosebit,
un mic sprint si reuseste sa prinda varga plutitoare. Un strigat de
bucurie izbucneste din micul grup strans pe taluz. Plin de multumire
tanarul priveste cu drag la barba ce se vede deasupra apei apropiindu-se
de mal. Cursa de pranz s-a dus dar cel putin se intoarce acasa cu toate
sculele.
- Domnule sa stii ca e mare.
E foarte mare. Abia reusesc sa trag de el. Daca il scot il impartim,
negociaza barbosul din mijlocul apei.
"Trebuia sa spui asta de
la inceput si atunci poate intram eu in apa dupa el" gandeste tanarul
dar situatia nu-i mai lasa loc pentru alternative.