Deschid acest topic cu dorinta sincera de a provoca cat mai multe postari ale indragostitilor de natura, pescuit si... liniste.
Adresez o rugaminte respectuoasa celor care simt nevoia unei replici sa deschida si ei un topic " drept la replica" si sa posteze acolo.
Daca cineva se va simti lezat, cer respectuoase scuze, cu anticipatie.
Sper ca domnul administrator al saitului sa aiba bunatatea de a veghea la puritatea acestui capitol.

D-nul Cezar, daca vedeam cu putin inainte topicul dv-stra , nu mai actualizam altul, fiind de prisos.
Stima

Imi scormonesc adanc de tot amintirile, pentru ca stiu ca undeva, pela sfarsitul anilor saizeci, il voi regasi pe adolescentul care am fost si care petrecea cateva saptamani ale vacantei de vara intr-un satuc uitat de lume, aproape de Oltina, comuna dobrogeana mare si faloasa.
Dunarea venise mare in acel an, sparsese digul in cateva locuri, munca gospodarilor se dusese pe...apa Dunarii, iar lanurile unde porumbul se inalta pana la coama cailor erau acoperite cu o apa maloasa, dar ticsita de pestii crescatoriilor de crap maturate de apele involburate, una dintre ele fiind chiar la Oltina.
Flacaii satului, cu mine printre ei, am organizat o expeditie, cu caruta, pentru " undit "; erau vremuri cand traista plina de peste era prilej de mare mandrie si belsug.
Peste am prins mult, nefiresc de mult, numai crap la peste un kilogram, cu undite improvizate si rame negre scormonite la fata locului.
Pe drumul de intoarcere, ne-am oprit intr-o poienita, la o cismea dobrogeana, pentru a ne potoli setea, noi si caii, iar acolo...am inghetat, in plina arsita.
Dintre niste tufani ne-au iesit in cale doi zdrentarosi, care ne vorbeau in alt grai si ne adresau rugaminti neintelese; le-am dat ceva peste, cine a avut tigari le-a facut si lor parte, apoi am plecat uitandu-ne mereuinapoi; strainii se mistuisera insa in desis.
Mai tarziu, la sosea, ne-a oprit un IMS ticsit de politisti, care ne-au luat tare : Spune ? Ai vazut doi
straini? Vorbeste ca te calcam in picioare! Stilul epocii...
Cand am vazut ca nu ne intreaba de peste, ne-am mai linistit, iar eu chiar le-am spus ca am vazut doi straini alergand, s-au ferit de noi, dar se indreptau spre...si le-am aratat directia diametral opusa.
Ne-au lasat in pace, au demarat in tromba, noi ne-am vazut de ale noastre ( tot satul a mancat peste proaspat din prada noastra si a altor cateva echipaje ).
Apoi, in IRTA care ma ducea acasa, la Constanta, l-am auzit pe sofer povestind unor cunoscuti ca militia rascoleste tinutul dupa doi bulgari fugiti, ca a distribuit si fotografii.
Cred ca au scapat saracii, nu pareau criminali, iar in vremea aia, la bulgari, ca si la noi, nu trebuia sa fii criminal pentru a fi urmarit si arestat.
Nu stiu daca am facut bine, dar in adancul fiintei mele, eu ma mandresc cu faptul ca nu i-am dat pe mana sticletilor pe amaratii aia.

ne mandrim cu postarea dumneavoastra domnule.asa ar trebui sa fie aici pe acest site.as posta si eu insa inca nu imi permit si nici nu am prea multe de povestit.deocamdata.respecte

Din pacate au fosti prinsi in loc Negru-Voda.Erau de etnie turca si a fost in perioada cand acestia erau prigoniti intrun mod bestial prin schimbarea numelui cu forta si altele ceea ce nu sa intamplat in tara noastra niciodata indiferent de etnie si regim exsisient.

Am lipsit 3 zile si forumul s-a umplut de chestii interesante, dintre care chstia cu "avenuri la pescuit" si cu "haiducismele" au pus capac .
Doamne cate chstii din acestea au fost de-a lungul anilor ... Nici nu stiu cu care perioada a vietii (pushtimii) sa incep.
Voi incepe cu o aventura de acum mai bine de 30 de ani ...
Abia am intrat in posesia BI (primul semn de maturitate si semnal catre independenta), eram in vacanta mare si am plecat in mult asteptata expeditie in "Delta" (daca i se poate spune asa) la Murighiol (apoi Independenta si dupa revolutie, iar Murighiol). Ne cazam la camping la una dintre cele peste 100 de casute (parintii le preferau la acele casute din chirpici, iar eu (ca doar aveam dreptul la opinie ) la o casuta acvoperita cu stuf (nu foarte apropiata de cea a parintilor pentru ca de la acea varsta ... si de atunci tot dauneaza grav sanatatii ... ). Booon, pescuiam din barca in balta Mutrighiol care atingea campingul pe toata lungimea lui). Doamne ce distractie era ... Carasoi unul dupa altul, mai venea cate un ciortan si foarte rar cate un crap adevarat (care-si facea mendrele cu undita mea din zahar cu varf de bambus si de fiecare data, ma lasa cu ochii in Soare). Faceam 2 partide de pescuit pe zi de cca 20 kile fiecare. Mama, ca o gospodina veritabila ce era (si inca mai este), alegea pentru gateala ce era mai "frumos", iar restul il vindeam la turistii din camping la juma de pret fata de lipoveni. De ce-l vindeam? Simplu: din "profitul rezultat, cumparam de la bar chenete, beam cate o cafea, iar in fiecare seara mancam la restaurant (fara parinti!) saramura de caras si alte chestii (nu la fel de bune ca cele preparate de mama, dar erau de bani si erau de la RESTAURANT ). Practic nu puteam cheltui toti banii pe care-i "faceam" dupa caras si ajungeam sa ma intorc cu bani "munciti" acasa. Dar chestia cu carasul se petrecea doar vreo saptamana din dele doua care erau alocate Deltei. Cealalta saptamana, pescuiam pe Dunare, pe insula formata de canalul care pleaca din Mahmudia si se varsa in canalul care ducea la cherhana, respectiv la debarcaderul de langa camping. Acolo, adancimea apei pe primii 2-3 era de la 0 la 20cm, urmand "haul" cu apa de peste 4-5m, si care se adancea in trepte (senalurile erau dese) astfel incat la 4-5m de mal avea in jur de 10m. Aici pescuiam cu cel mai bun prieten al meu (pe care l-am avut vreo data), TATA. El pescuia dupa salau cu undite din 3 bucati din trestie de zahar si cu varful din bambus (avea vreo 4-5m) utilizand ca momeala oblete pescuit cu o indemanare fantastica de Mama. Prindeam (in special Tata) 5,6,7 salai de 2-3kile bucata in fiecare zi (pe care-i puneam la "CEC" la un congelator de la restaurant (ca aveam pile). Eu pescuiam cu o lanseta dintr-o bucata marca ZEBCO din fibra de sticla (plina) cu o lungime de 1,5m, aveam mulineta capsulata tot Zebco (inca le mai am dar nu le utilizez, dar nici nu le arunc pentrru ca ma leaga mult prea multe amintiri de ele ...). Utilizam ca momeala oblete sau carasel cat dejtu,. iar "lansarea" era formata din lasarea libera a momelii sa se duca la fund chiar la mal. Facand o paranteza, malul nu era un perete drept ci era concav astfel incat acolo unde stateam eu in cur (apa imi acoperea slipul), de fapt la 2-3m sub mine era apa. Ei bineeee, acolo statea "monstrul" pe care-l "vizam" eu. In momentul in care plumbul atingea fndul, recuperam vreo 30cm si ma jucam cu momeala in sus si jos din lamseta. Dupa cateva minute, gravitatia a devenit mult prea puternica pentru "muschii" mei si varful lansetei a inceput sa se scufunde nelasandu-mi prea multe alternative ... Ma rog, dupa cateva minute, in minciogul lui Tata, se onduia o frumusete de somotei de 8,5 kile. Tremuram ca varga si nu eram in stare sa scot o vorba. CE SENZATIE ...! Acela a fost cel mai mare peste prins de MINE pana in acel moment. Ce sa va mai spun, ...., oare de ce am ramas un indragostit al pescuitului la somn? Chiar si acum cand ma apropii cu pasi repezi de 45 ani, daca ajung la Dunare intotdeauna pe primul loc este pescuitul la somn, apoi salau, iar de restul speciilor nu-mi pasa ...
Pentru moment, ma limitez doar la aceasta povestire, urmand ca intr-o viitoare zi sa mai vin cu povesti (ADEVARATE) din Delta dar si AVENTURI LA PESCUIT: "cu trenul la Dridu la copca dupa caras", "cu trenul la pescuit la copca pe Sarulesti", "cu rata la Potigrafu (balta de la iesirea din com.Potigrafu mergand spre Ploiesti) si MULTE ALTELE ...

bravo domnilor, asa trebuie sa fie acest topic, si daca il strica cineva , inseamna ca nue pescar. continuati, sunt cu ochii pe voi

@ tigru

Sper ca persoanele prinse la Negru Voda sa nu fie " evadatii mei ", dar oricare ar fi fost, tot imi pare rau, nu cred ca au fost tratati prea bine;
erau vremuri dure pentru cei care nu plecau grumazul; chiar daca erau ai mei, de la Oltina la Negru Voda este ceva de mers, au mai fost liberi cateva zile.

Ce poate face un pusti indragostit de pescuit care are sansa teribila de a locui pe marginea Snagovului…Nu ridetzi,este o intrebare retorica.…sigur ca pescuiam mai toata ziua…
Trestiile erau pregatite de seara…ramele deja scoase de la CAP-ul din sat…mamaliga amesteacat cu miez de paine..…
Apoi emotzia de a vedea rasaritul odata ma facea sa ma intorc pe toate partile in cearceaf…nu se mai lumineaza odata…
Trec in goanna prin gradina,udand-ma pe tenisii chinezesti de roua….culeg 2-3 rosiii perlate de stropi…impreuna cu painea de casa si cu sarea au facut deliciul diminetzilor pe garla….
In sfarsit lacul…aburii se ridica incet la suprafata…inca soarele nu a iesit sa ma incalzeasca … cu degetele inghetate pun rapid rama in ac…si lansez…apoi ma destind…gata…sunt pe garla….pot visa …
Ce bibani si platicutze prindeam …
Puteai sa vezi bulele de aer degajate de pe fundul apei cum se ridica incet…semna ca platica e acolo…apa era limpede…vedeai marlitzele parca in impoderabilitate inrtre ape…
La prima mare captura ratata deaorece distanta dintre ponton si apa era mare si i s-a rupt gura…..mi-am ”jertfit””unditza chinezeasca de bambus cu maner….ca sa-mi fac primul minciog…cu plasa de la sacul de cartofi…
Pacat ca acum sunt numai amintiri…intre timp just-imbogatitii tzarii noasatre l-au transformat intr-o uriasa fosa fecaloida….iar braconierii au prins ce mai era viu prin apa...
In 1990 marele premier Roman impreuna cu acolitzii lui…au facut macel si in populatia de cerbi si mistreti...am numarat peste 200 de focuri de arma noaptea…la vila de protocol a guvernului din padurea Fundul-sacului…
De atunci nu am mai auzit boncaluitul lor in octombrie cand faceam tzuica…ci doar manele de la restaurantul Vanatorul….
Sper in renasterea acelui loc unic…e si o parte din viatza mea acolo…

@ cristian

Frumoase vremuri erau la Snagov, pana sa-l distruga "pricopsitii"; cat despre "vanatorii de opereta", macelari prin vocatie, s-au asigurat de tot dispretul meu de vanator cu 35 de ani vechime, dar care nu accepta ideea de a practica aceasta indeletnicire in afara regulilor destul de stricte ale breslei. Ce au facut acolo in padure, au facut pe plan general, in toata tara; si nunumai cu vanatul.
Cred ca numai Dumnezeu ii mai poate pedepsi !