Foarte
interesant modul in care masa/inertia afecteaza abilitatea sistemului
de a oscila cat mai putin si de a reveni la forma initiala cat mai
repede.
Ce
importanta are aceasta constatare in cazul lansetelor? Ce sarcini
trebuie sa acopere energia stocata de lanseta? Greutatea firului,
greutatea blank-ul (propria greutate), inelele, matisajele, rasina
epoxidica care acopera blank-ul si greutatea nalucii. Cu cat avem
un blank mai usor, tip ultra-high-modulus, cu cat e mai subtire (sau
absent) stratul de rasina care acopera lanseta (finisul), cu cat e
mai redus numarul matisajelor, cu cat mai usoare sunt inelele (titaniu),
cu atat mai putina energie se pierde pentru acoperi aceste sarcini
inerente si cu atat mai multa energie este transferata nalucii si
deci, cu atat mai putin oscileaza varful dupa lansare. Abilitatea
blank-ului de a disipa energie se numeste Loss Modulus in timp ce
capacitatea de a acumula energie este denumita Storage Modulus.
Din
nou, lansetele G.Loomis detin si aici suprematia, blank-urile fabricantului
american fiind recunoscute prin studii universitare si testari in
laboratoare specializate drept blank-urile care reusesc cel mai bine
sa stocheze cea mai mare cantitate de energie dintre toate blank-urile
existente pe piata.
Fibre
high-modulus si high-strain in acelasi timp, incarcare si rata de
revenire incredibile (pentru lanseuri cu minim de efort), sensibilitate
extraordinara, maxim de energie stocata in blank (pierderi minime)...
si pretul pe masura.
Si
ajungem la problema numarul 1 a producatorilor de lansete... Care
este, de fapt, cum sa obtina o lanseta high-modulus si high-strain
in acelasi timp - adica cu un modul tensil cat mai mare (mai putin
material, mai usoara, mai sensitiva) dar si cu o capacitate a blank-ului
de a face fata unor deformari elastice (sarcina - incovoiere) cat
mai mari fara ca blank-ul sa cedeze.
Grafitul
GLX si mai noul SCV de la St.Croix imbina ambele caracteristici in
egala masura: high-modulus si high-strain. Insa performantele lor
se rasfrang direct asupra pretului, de peste 300 de dolari (produsul
finit). Ce inseamna acest lucru? Lanseta nu va ceda la tractiuni mari
aparute in blank (incovoieri) datorita blank-ului high-strain insa
va ceda usor la impact (lanseta lovita de bordajul barcii) sau daca
sarcina este distribuita inegal, numai in sectiunea varfului, si mai
ales atunci cand unghiul pe care il face varful in raport cu restul
blank-ului se apropie sau depaseste cele 90 grade fatidice. Va trebui
sa avem mare grija de o lanseta ultra-high-modulus - la un modul de
peste 65 milioane p.s.i., cantitatea de material necesara obtinerii
aceeasi rigiditati ca in cazul unei lansete intermediate-modulus este
mult mai mica, deci si peretele blank-ului in regiunea varfului va
fi extrem de subtire. Unui astfel de blank nu-i plac unghiurile severe
(din cauza modulului foarte mare - rigiditate mare, sarcina aplicata
pe o suprafata redusa ca lungime), deci atentie la dril - daca pestele
se scufunda brusc, trebuie ca lanseta sa-i urmareasca miscare, eventual
chiar varful bagat in apa, sau daca pestele vrea sa treaca pe sub
barca. De asemenea, trebuie sa fim atenti cand pestele este adus langa
barca si avem lanseta in pozitie verticala, astfel ca varful sa nu
faca un unghi prea mare fata de restul lansetei.
Deci,
daca fibra are o rigiditate marita (high-modulus), ea trebuie sa faca
fata cu succes si deformarilor elastice (incovoierilor datorita sarcinilor)
aparute, deci e bine sa aiba un strain-rate proportional. De fapt,
mai toate fibrele de grafit de astazi sunt foarte rezistente - cu
cat e mai mare modulul, cu atat mai putin fragile sunt fibrele - fibrele
luate separat. Rezistenta acestor fibre este la fel de mare. Insa,
aceste blank-uri se pot rupe sau sparge atat de usor datorita faptului
ca este nevoie de mult mai putin material pentru a obtine un anume
grad de rigiditate fata de cazul folosirii unor fibre low-modulus.
Deci, grosimea peretilor blank-ului sau mai bine zis subtirimea lor
reprezinta marele factor de risc in cazul blank-urilor high-modulus
sau ultra-high-modulus. Avem de-a face cu diametre tot mai mici (varf)
si pereti tot mai subtiri, asa ca rezistenta la impact este foarte
redusa. Pentru fabricantul de lansete, cel mai important factor este
sa poata discerne corect relatia dintre modulus si strain-rate pentru
a selecta blank-ul potrivit pentru aplicatia potrivita. Seria de lansete
G.Loomis pentru musky este construita numai pe blank-uri din grafit
low-modulus GL2, cu o rezistenta mult mai mare, nicidecum cu grafitul
ultra-high-modulus GLX. Pentru unii pescari, grafitul GL3 de la Loomis
(practic "vechea" fibra IMX din 1987) reprezinta alegerea perfecta.
Pentru altii, care vor cel mai inalt nivel de performanta si folosesc
lansetele cu mai multa grija, GLX este alegerea de top. Am folosit
exemplul blank-urilor Loomis (GL2, GL3, IMX, GLX) pentru ca incorporeaza,
la ora actuala, cel mai avansat sistem de rasini si cele mai performante
fibre de grafit. Ceea ce Loomis numeste GL3 (sau medium-high-modulus
graphite) este similar si in majoritatea cazurilor identic cu cele
mai performante fibre high-modulus ale altor companii.
Poate
si din acest motiv, multi pescari prefera inca lansetele cu blank-uri
Intermediate-Modulus (IM6, IM7, IM8, IM9, IM10), care au un modul
tensil bun (deci o rigiditate buna pentru o greutate rezonabila -
sunt destul de usoare, senzitive) si in acelasi timp nu sunt atat
de fragile precum lansetele ultra-high-modulus si au si un strain-rate
foarte bun. De altfel, la pescuitul pestilor rapitori cu naluci de
reactie (unde muscatura este resimtita destul de bine, chiar violent
uneori), cele mai preferate sunt lansetele IM sau low-modulus, unde
nu este nevoie de o senzitivitate atat de mare si nici de o rata de
revenire mare. Dovada ca multi pescari prefera fibra de sticla grafitului
la pescuitul cu voblere si chiar linguri...
La
pescuitul cu plastice moi si in cazul pestilor cu "apucaturi" fine
apare nevoia unui blank high-modulus sau ultra-high-modulus, cu actiune
mult mai rapida si foarte senzitiv, pentru a detecta cele mai delicate
muscaturi si pentru a putea reactiona prompt cu o intepatura imediata.
Obtinerea
unui blank care se imbine atat high-modulus-ul cat si high-strain
rate-ul necesita proceduri sofisticate si mai ales costisitoare si
numai cativa dintre producatorii americani se pot lauda, pe buna dreptate,
ca ofera asemenea blank-uri. Cu exceptia grafitului GLX, care este
mai usor cu 25% decat orice alt grafit de pe piata, toate celelalte
tipuri de grafit sunt imprumutate din industria aero-spatiala. Fosta
companie a lui Gary Loomis (G.Loomis fiind acum proprietatea companiei
Shimano iar Gary Loomis avand numai titlu onorific de conducere) a
lucrat mult timp pentru NASA si pentru programul "Razboiul Stelelor",
producand prototipurile tuburilor super-protonice pentru acest program,
tuburile de aer pentru Boeing 777 si multe altele; prin urmare, G.Loomis
a beneficiat de cea mai avansata tehnologie disponibila direct de
la NASA. Iar tipul de grafit denumit comercial GLX a fost produs numai
pentru compania G.Loomis, dupa specificatiile exacte ale lui Gary
Loomis, nefiind disponibil pentru alte companii. Astfel, G.Loomis
a castigat batalia pentru cele mai performante lansete din lume pentru
o buna perioada de timp, insa nu putem afirma ca fibre similare nu
vor aparea odata si odata si in oferta altor producatori de lansete.
In paranteza fie spus, se pare ca adevaratul grafit IM6, primul care
a revolutionat piata lansetelor din grafit, este inca un secret NASA
bine pazit. Ca idee, producatorii de fibre de grafit nu sunt foarte
interesati sa vanda produsele lor companiilor care fac lansete pentru
ca acestea nu folosesc prea mult grafit. De exemplu, in singur avion
Boeing 747 poate sa inghita mai mult grafit decat ar necesita toata
productia tuturor fabricantilor de lansete din Statelor Unite intr-un
singur an!