Prin
anii '70, cand grafitul isi facea, timid, aparitia pe piata lansetelor
de pescuit, fibra de sticla era inca in mare voga. Primele lansete
din grafit era foarte fragile si scumpe pentru acea vreme. Se pare
ca tot ce e nou are nevoie de o perioada de testare, pentru a-si dovedi
caracteristicile. Cu toate inovatiile aduse lansetelor din grafit,
o data cu trecerea anilor, trebuie sa fim constienti ca, cu cat este
mai mare concentratia fibrelor de grafit intr-o lanseta, cu atat este
mai mare modulul, cu atat devine mai subtire peretele blank-ului,
si deci cu atat mai fragil. Credem ca o lanseta high-modulus este
mai buna. Este, insa numai in cazul in care blank-ul este construit
cum trebuie, iar strain-rate-ul este proportional cu modulul tensil.
Cu cat modulul este mai mare, cu atat blank-ul este mai rigid si deci,
cu atat mai mult trebuie subtiat peretele blank-ului in anumite regiuni,
pentru a obtine aceeasi actiune ca in cazul unei lansete low-modulus.
Rigiditatea mare a blank-urilor high-modulus obliga astfel fabricantii
sa reduca grosimea peretilor blank-ului in regiunea varfului, acolo
unde trebuie sa aiba loc incovoierea elastica care defineste actiunea
lansetei.
Fabricantii
de lansete trebuie sa combine fibrele de grafit cu cantitati exacte
de rasini epoxidice pentru a obtine un blank cu proprietati bine determinate.
Fibrele
de grafit se impregneaza cu o cantitate anume de rasini si sunt apoi
"trase" prin masini speciale (asemenea unor prese rotative sau asemenea
tiparnitelor rotative folosite pentru a tipari ziare si reviste),
obtinandu-se folia de grafit impregnat - prepreg-ul.
Inainte
de a rula prepreg-ul pe mandrina metalica, se aplica plasa de ranforsare,
asa-numitul scrim, care in majoritatea cazurilor este din fibra de
sticla. Lansetele de certa calitate beneficiaza de scrim-uri din grafit,
lucru care contribuie la reducerea greutatii finale a blank-ului.
Prin
modificarea diferitelor variabile, fabricantul poate sa obtina un
blank care sa aiba proprietatile dorite. Astfel, conicitatea mandrinei,
punctele de transfer de pe mandrina, grosimea peretilor blank-ului,
combinarea mai multor prepreg-uri, de diferite modulus-uri (multimodulus),
cantitatea de rasini - toate aceste elemente ale ecuatiei pot fi modificate
independent sau in stransa relatie pentru a obtine in final un blank
cu caracteristicile dorite de fabricant: actiune, putere, rata de
revenire, sensibilitate, rezistenta mare la incovoieri, capacitate
de incarcare, stocarea energiei etc.
Sistemul
de rasini epoxidice folosit are o mare importanta in "legarea" fibrelor
de grafit impreuna prin caracteristicile pe care le confera blank-ului
finit. Insa rasinile folosite nu schimba cu nimic modulul tensil,
chiar si dupa ce rasina a fost adaugata in folia pre-impregnata (prepreg).
Sistemul de rasini afecteaza insa eficienta blank-ului. Astfel, doua
lansete la fel de eficiente pot avea un modul diferit. Eficienta maxima
se traduce prin cantitatea minima de energie kinetica pierduta in
timpul incarcarii si descarcarii lansetei - lansarea nalucii. }i la
capitolul rasini, se pare ca G.Loomis detine, din nou suprematia:
in timp ce toti ceilalti producatori de lansete folosesc diverse combinatii
de rasini epoxidice pentru a inchega fibrele si folia de grafit, compania
G.Loomis a trecut pe un sistem de rasini mult mai avansat decat cel
epoxidic, si anume sistemul de rasini termoplastice. Sistem care aduce
certe imbunatatiri blank-ului finit, printr-o cimentare mult mai buna
a fibrelor de grafit, prin proprietatile elastice conferite etc.
Intre
anii '70 si '80, majoritatea tipurilor de grafit nu puteau fi folosite
in producerea lansetelor. Si asta pentru ca, in momentul in care crestea
modulul fibrei, scadea dramatic (si proportional) strain-rate-ul (capacitatea
de deformare elastica pana la limita ruperii). Mai toate tipurile
de fibra de stica (atat E-glass cat si S-glass) au avut si au strain-rate-uri
mult mai mari decat au avut vreodata primele tipuri de grafit.
IM6
(Intermediate Modulus 6) a fost primul grafit care a oferit atat o
crestere a modulului cat si o crestere a strain-rate-ului. Pentru
prima data in istoria lansetelor din grafit, problema cresterii modulus-ului
ce atragea dupa sine scaderea rezistentei la deformari elastice a
fost rezolvata, e drept ca numai partial.
Astazi,
grafitul IM6 se este oferit de diferiti producatori de lansete (care
nu fac decat sa asambleze lanseta, blank-urile fiind produse de firme
specializate - blank-uri de calitate inferioara produse in China,
Coreea, Taiwan sau cele de calitate produse in SUA si Japonia) in
diverse variante de modulus: de la 36 milioane p.s.i. si pana la 43
milioane p.s.i. Insa o lanseta construita in jurul un blank IM6 de
certa calitate poate costa intre 150 si 200 de dolari. Blank-urile
IM6 de calitate, produse in SUA sunt inca scumpe, spre deosebire de
lansetele cu blank-uri IM6, IM7, IM8 "made in China".
Celelalte
tipuri de grafituri intermediare, IM7, IM8, IM9 ofera un modul crescut
(in anumite limite pe care le-am amintit mai devreme), fara a sacrifica
insa rezistenta la deformari elastice, adica strain-rate-ul. In mod
special, fibra IM9 (care chiar daca nu este fibra cu cel mai mare
modul) este una dintre cele mai rezistente fibre de pe piata lansetelor
si reprezinta cea mai buna alegere pentru cei care doresc performanta
insa vor sa fie siguri ca lanseta n-o sa cedeze atunci cand le e lumea
mai draga.
Fibrelor
de grafit IM le urmeaza, pe scara "ierarhica", fibrele high-modulus
(HM) si ultra-high-modulus (UHM), care dau lansete mult mai usoare
si mult mai senzitive, insa fara sa ofere si un strain-rate pe masura.
Numai blank-urile HM sau UHM de ultima generatie si foarte scumpe
au si un strain-rate proportional.
Cel
mai jos pe scara evolutiei lansetelor moderne se situeaza fibra de
sticla - fibra care a produs prima mare revolutie in industria lansetelor
de pescuit. In prezent, lansetele din fibra de sticla utilizeaza doua
tipuri de fibra de sticla: S-glass si E-glass.
E-glass
inseamna "electrical glass" si constiuie o familie de fibre de sticla
cu compozitie "calcium alumina borosilicate", folosita initial in
circuitele electrice, in ranforsarea materialelor de plastic conventional.
S-Glass-ul
sau "structural-glass" are o rezistenta mai mare decat E-glass-ul
si face parte din familia fibrelor de sticla din magneziu-alumina-silicat.
De asemenea, exista diferite forme modificate de E-Glass si S-Glass
pe care producatorii de lansete le folosesc. Astfel, S-Glass-ul de
la St.Croix si anume SCI are un modulus mai mare decat alte fibre
de sticla.
Fibra
S-2 Glass este o marca inregistrata a firmei Owens Corning pentru
o fibra cu proprietati tensile foarte mari, rezistenta crescuta.