Tehnologia
merge insa inainte astfel ca, de la an la an apar fibre noi, care
mai de care mai performante. Kevlarul a fost in locuit de ceva timp
de o alta fibra, cu proprietati mult mai avansate decat ale Kevlarului
anilor '70. Este vorba de un nou polimer, polietilena de ultra-inalta
greutate moleculara (ultra-high molecular weight polyethilene), care
a luat locul Kevlarului in producerea vestelor antiglont.
Si
acum, sa trecem la un alt material exotic, care a produs ceva valuri
in lumea lansetelor prin anii '80. Este vorba de "boron" - fibra de
bor. Borul este mult mai rigid decat grafitul, insa este un material
cu care se lucreaza greu si este scump de obtinut, datorita impactului
ecologic asupra mediului - curatarea este foarte costisitoare deoarece
procesul de producere a borului este extrem de toxic. De aceea, pretul
borului este destul de mare, si a crescut cu 100% fata de anii 1990-1994.
Borul, datorita proprietatilor sale, poate fi folosit in blank-urile
de diametre mari. Borul se obtine, de fapt, prin depuneri de bor pe
filamente de tungsten. Se spune ca specialistii care lucrau cu fibra
de bor, ori o iubeau, ori o urau. Borul ne va da o rigiditate si o
putere de ridicare nemaiintalnite... sau nimic. Si asta pentru ca
se lucreaza cu patru materiale de baza (rasini epoxidice, grafit,
bor si tungsten), iar in cazul in care combinatia celor patru elemente
nu este cea optima, esecul survine neconditionat. O serie mai veche
de lansete produse de Fenwick este un bun exemplu: Fenwick Boron X,
serie lansata prin anii 1980. Aceste lansete ori "explodau" la primele
intrebuintari ori nu cedau niciodata. Depindea numai de norocul cumparatorului
- nimerea o lanseta "buna" sau nu.
Borul
este folosit cu precadere in situatiile cand dorim sa obtinem o grosime
a peretului blank-ului cat mai mare si o rigiditate la fel de mare
- de obicei in talonul blank-ului (modelul lansetei de musca Winston
din 5 bucati - ultima sectiune sau modelul ABU de 12 picioare de lanseta
de surf cast). De asemenea, borul este folosit atunci cand se doreste
obtinerea unei capacitati foarte mari de inmagazinare a energiei in
blank, caracteristica necesara lansetelor de surf cast, atunci cand
pretul nu constituie o problema (exemplu: lansetele Ryobi Boron Proskyer).
Ca ultim amanunt, trebuie sa amintim ca borul nu este mai usor decat
grafitul (datorita miezului de tungsten), insa este un material fantastic
atunci cand vrem sa adaugam blank-ului doua caracteristici: transferul
energiei si rigiditatea. Insa datorita procesului tehnologic de inglobare
intr-un blank de grafit (concentratia fiecarui material trebuie foarte
exact calculata si in directa relatie cu celelalte elemente), preturile
lansetelor bor-grafit compozit sunt destul de mari. De aceea, fibra
de bor a iesit din preferintele producatorilor de lansete la fel de
repede cum a si intrat.
Acum
un an, firma Daiwa a lansat exclusiv pe piata japoneza o noua serie
de lansete, si anume Daiwa Tornado One-and-a-half boron composite
rod. Asta nu inseamna neaparat revirimentul fibrei de bor, insa Daiwa
isi poate permite sa le ofere japonezilor (mari amatori de lansete
si mulinete de mare performanta) cele mai bune produse pe care banii
le pot cumpara.
Incotro
se indreapta piata americana a lansetelor? Conform spuselor lui Gary
Loomis, si dupa cum mi-a confirmat si Tom Kirkman, editorul revistei
Rod Maker Magazine (cea mai buna publicatie de profil din Statele
Unite), s-ar parea ca in urmatorii ani nu vor aparea schimbari majore
pe piata lansetelor si a materialelor folosite in constructia acestora.
Cei care dicteaza pe piata fibrelor de grafit si care fac aceasta
piata sa se miste sunt, de fapt, industria aerospatiala americana
si institutiile militare. La ora actuala exista doar cateva fibre
noi in lucru si care si-ar putea gasi aplicatiii in fabricarea blank-urilor
pentru lansete. Mai degraba, in anii care vin trebuie sa ne asteptam
la inovatii in sistemele de rasini folosite in cimentarea fibrelor
de grafit si la noi tipuri de conicitati.
Singura
certitudine este ca astazi nu ne-am putea imagina industria lansetelor
si viitorul acestei industrii fara fibra de grafit. Evolutia tehnologica
pe care a adus-o cu sine implementarea grafitului in procesul de fabricare
a lansetelor este evidenta iar beneficiile sunt de-a dreptul uimitoare.
Cel mai bun lucru este ca de pe urma acestei evolutii tehnologice
profitam noi, consumatorii, sau mai bine zis pescarii. Totul e sa
stim ce lanseta vrem, sa stim ce si cum sa alegem in functie de necesitati
si... sa avem lichiditatile necesare unei astfel de achizitii.
Andrei
Zabet - Bucuresti, 14.sept.2001