Sa
vedem insa prin ce procedee tehnologice se ajunge la un produs finit
- un blank senzitiv. Pentru asta, trebuie sa intelegem ce inseamna
termenul "modulus", intalnit la mai peste toti producatorii de lansete,
care mai de care mai mandri de lansetele lor "high-modulus".
Deci,
ce inseamna, mai exact, arhiuzitatul termen "modulus", intalnit in
expresii de genul "high-modulus", "low-modulus" sau "intermediate
modulus" (acesta din urma intanit in celebrele denumiri comerciale
IM6, IM7, IM8 etc.)?
Modulul
tensil (tensile modulus) serveste la masurarea rezistentei la incovoiere
prin aplicarea unei sarcini si la rezultatul acestei masuratori. Modulus-ul
se masoara, de regula , prin milioane p.s.i. (pounds per square
inch) - livre pe inch patrat.
Modulul
tensil este cel la care fac referire producatorii de blank-uri/lansete
atunci cand ofera astfel de date (tot in scopuri publicitare) cumparatorilor.
Modulul tensil (tensile modulus) reprezinta valoarea/masurarea capacitatii
unui material (in cazul nostru, fibra de grafit) de a suporta o sarcina
fara ca in urma aplicarii acesteia sa apara deformari permanente.
Modulul tensil este masurat prin curba aparuta in portiunea blank-ului
care se inconvoaie, prin aplicarea unei sarcini, ca rezultanta directa
a relatiei stress-strain), unde:
-
stress-ul desemneaza fortele interne care se opun modificarii formei
sau dimensiunii si este exprimat in forta pe unitatea de suprafata;
-
strain-ul inseamna deformarea elastica datorita stresului, si este
masurata prin modificarea lungimii pe unitate de lungime intr-o directie
data, fiind exprimata in procente sau mm/mm (in./in.). In designul
lansetelor, strain-ul se refera, mai exact, la stresul (intindere,
deformare) aplicat unei fibre pana la limita ruperii acesteia.
Mai
exista si alte modalitati de masurare a modulului, precum vibratiile
acustice.
De
asemenea, relatia stress-strain este exprimata si prin rigiditate
(stiffness) la o deformare elastica data. Stiffness-ul (rigiditatea)
este, de asemenea, un mod de masurare a modulului, reprezentand relatia
dintre sarcina/incarcare si deformare. Mai exact, raportul dintre
stresul aplicat si deformarea elastica rezultanta. Rezistenta unui
blank inseamna stresul maxim (forta pe suprafata) la care materialul
poate rezista, si este masurata atunci cand blank-ul este adus la
limita ruperii.
Cu
alte cuvinte, modulus-ul este o valoare care descrie gradul de rigiditate
al grafitului (materialului) si se obtine in urma masurarii deflectiei
materialului sau a modificarii lungimii acestuia sub o sarcina aplicata.
In limbaj simplu, modulus-ul se traduce prin raportul rigiditate/greutate
(stiffness to weight ratio). Cu cat e mai mare raportul rigiditate/greutate,
cu atat mai putin material e necesar pentru atingerea aceluiasi grad
de rigiditate decat in cazul folosirii unui grafit cu un modul mic.
Asta si explica, in mare, de ce o lanseta high-modulus este mai sensibila
decat una low-modulus. Pentru un anume grad de rigiditate, lanseta
mai usoara va fi, implicit, mai senzitiva. Deci, datorita fibrelor
high-modulus este nevoie de mai putin material pentru obtinerea aceleiasi
rigiditati (decat in cazul obtinerii aceleiasi rigiditati prin folosirea
unor fibre low-modulus) si a unei greutati mai mici. La aceeasi rigiditate,
greutate redusa (adica densitate mai mare a fibrelor de grafit) si
sensibilitate marita- iata numai cateva din avantajele pe care le
aduc fibrele de grafit high-modulus in constructia lansetelor moderne.
Insa
modulul, luat separat, reprezinta o metoda incompleta de comparare
a performantele lansetelor. Abilitatea blank-ului de a se reveni in
cel mai scurt timp la forma initiala fara sa oscileze, dupa lansare,
este una dintre cele mai importante caracteristici (daca nu cea mai
importanta) pentru o lanseta. Aceasta caracteristica este cunoscuta
sub denumirea de rata de revenire (recovery rate). Cu cat este mai
mare modulul tensil, cu atat mai mare este rata de revenire la forma
initiala. Grafitul GLX lansat de Gary Loomis este primul grafit ultra-high-modulus
special conceput pentru lansetele de pescuit care are o rata de revenire
extrem de rapida, pe langa alte calitati la care alti producatori
de lansete doar viseaza pentru moment.
Pentru
ca o lanseta sa isi indeplineasca una din cele mai importante atributii,
si anume sa lanseze, o parte din blank (varful) trebuie sa se incarce.
Cu cat se incarca mai usor (mai putin efort depus de pescar pentru
a acumula aceeasi energie decat in cazul unei lansete care se incarca
cu mari eforturi), cu atat mai usor lanseta se descarca, elibereaza
energia stocata in blank in momentul premergator lansarii - adica
la incarcare. Cu cat varful lansetei oscileaza mai putin si revine
la forma initiala cat mai repede (cum este cazul grafitului GLX, de
pilda), cu atat mai multa energie este eliberata dintr-o data, contribuind
la propulsarea nalucii si mai departe. Lansetele care oscileaza prea
mult dupa lansare inseamna ca nu elibereaza energia imediat, nu se
descarca rapid, lucru care afecteaza distanta de lansare (frecarea
marita a firului prin inele) si precizia lanseului.
Cea
mai buna exemplificare ar fi asemanarea dintre energia stocata si
recuperata intr-un blank cu trambulinele elastice folosite pentru
a sari in apa. Cand sarim, trambulina se incarca si ne arunca proportional
cu energia care este eliberata. Trambulina oscileaza, dupa care se
opreste. Oscilatiile reprezinta de fapt restul de energie care nu
a fost eliberat atunci cand ne-a propulsat. Daca atarnam o greutate
de 30 de kilograme de varful trambulinei, este deja o sarcina in plus
pentru rigiditatea trambulinei. Iar cand sarim pentru a incarca scandura
trambulinei, energia acumulata trebuie sa acopere atat greutatea noastra
cat si cele 30 kg in plus. Asa ca, trambulina nu ne va mai arunca
atat de sus dar va oscila mai mult timp - aratand ca a eliberat mai
putina energie in timpul 1, cand "s-a chinuit" sa ne propulseze in
aer. Deci, trambulina nu poate face fata unei greutati mai mari, nu
poate acumula mai multa energie decat in mod obisnuit.