Dl. Chioibasu stie ceva de schimbat dar este vorba de clesti. Daca isi pierde un cleste ii creste altul la loc.

Marius stii ce n-am mincat dar cred ca o sa incerc anul acesta: crabii de mare. Am vazut ca in alte tari au cautare mare. Garizi am mincat si voi mai minca. Sunt extraordinari de gustosi. Am locul meu la Eforie Sud de unde scot in fiecare an si multi si mari.

Citat din petrovici
Marius stii ce n-am mincat dar cred ca o sa incerc anul acesta: crabii de mare. Am vazut ca in alte tari au cautare mare. Garizi am mincat si voi mai minca. Sunt extraordinari de gustosi. Am locul meu la Eforie Sud de unde scot in fiecare an si multi si mari.

Din 86 si pana in 2002, parintii mei au avut o casa in Spania, exact la 20 m de mare.Acolo am avut ocazia sa prind in fiecare an crabi si sa-i mananc.Gustul nu difera prea mult de al racului, numai ca crabul al mancam doar cu "alioli" si lamaie.Alioli asta e un fel de mujdei de usturoi cu maioneza, dar f slab condimentat.Eu mai zdrobeam doi trei catei de usturoi in compozitia pe care o cumparam, gata facuta, de la magazin.
Crabul de mare se prinde numai cu cosuri de sarma sau nuiele cu intrare tip palnie.
Am incercat toate variantele si nu am reusit decat asa , sau daca ma scufundam dupa ei.Se deplaseaza rapid cand sunt in pericol si ai gasesti numai unde sunt stanci sau eventual stabilopozi.Oricum, locuri ferite de oameni si galagie.

PS: se prind greu, cam trei patru pe zi.Deci trece o sapt pana poti sa-i pui pe masa.Dar in timpul asta ai lasi intr-o galeata cu apa de mare, zilnic schimbata si supravietuiesc.

multe informatii chiar folositoare...

acasa cand avem raci... ii fierbem si bagam sare sau altceva... sau chiar simplii !
dar cand am fost in delta au fost preparati cu un sos alb(nu era usturoi) si langa avea bulion... erau deliciosi.. as fi mancat 4-5 portii ! dar acea doamna nu a vrut sa ii spuna lu tata secretul nici in schimbul a 500 de mii

Pt. dl. Petrovici

Cred ca aveti dreptate, este vorba de clesti.
Oricum, n-am spun ca nu se mananca si in celelalte perioade, am spus ca-si pierd din gust.
Promit ca la urmatoarea preparare de raci in Delta ( probabil la Mila 23, daca ne suprapunem cu iesirile) sa va invit, cu atat mai mult ca sotia nu poate sa-i sufere, iar din grup sunt cam singurul

Alexandru, cred ca facea si raci umpluti cu carne de stiuca, caci la aia se pune bulion.
Dle Aurica accept invitatia la masa si astept cu nerabdare. Tinem legatura.

Racii – cateva informatii
Racii fac parte din clasa crustaceelor, care poate fi divizata in 2 mari grupe:
- crustacee inferioare (Entomostracee), incluzand printre altele si „purecii de apa”
- crustacee superioare (Malacostracee), incluzand atat formele de apa dulce (racii) cat si de apa sarata (exp. crevetii, crabii, homarul, langusta, etc.)
Racii de apa dulce:
1 -- fac parte din ordinul decapoda (cu 10 picioare), adica au 5 perechi de picioare toracice dintre care prima pereche este prevazuta cu clesti.
2 – abdomenul este format din 6 segmente distincte si se termina cu coada (telsonul) care este formata din 5 elemente latite („foliole”), avand rol in deplasarea prin inot (deplasare rapida in sens posterior prin lovituri puternice ale abdomenului si ale cozii); pe „foliola” centrala a cozii se deschide capatul terminal al tubului digestiv (anusul); prin tragerea atenta a acestei „foliole” se poate extrage din abdomen intestinul chitinos, cu tot continutul sau, fapt deseori important daca consumam raci !!!!!
3 – cele 6 segmente abdominale poseda cate o pereche de „picioare false” care la femela au rol in purtarea si oxigenarea oualor (prin agitarea apei) si purtarea puilor in primele zile dupa eclozare; ouale sunt vizibile cu ochiul liber si apar ca aglomerari de mici sfere incorporate într-o masa gelatinoasa.
ELIBERATI toate femelele purtatoare de oua !!!!!
4 – neavand schelet interior, rigiditatea corpului este asigurata de carapace; intrucat racul creste in timp, carapacea trebuie schimbata periodic prin procesul de naparlire (mai frecvent la formele tinere si la 1-2 ani la formele adulte); dupa naparlire corpul racului este moale (perioada in care este consumat de crap si alte specii de pesti), dupa care prin calcifiere carapacea devine rigida.
5 – racii sunt activi si se hranesc mai ales in timpul noptii, predominant cu mici animale acvatice dar si cu resturi vegetale si animale in putrefactie;
6 – perioada de reproducere coincide cu al ciprinidelor (perioada de prohibitie pt. pescuit);
7 – sunt foarte sensibili la calitatea apei (mai ales la poluare) fapt care a determinat scaderea dramatica a numarului lor in Europa dar si la noi;
8 – în anii 60-70 AJVPS-urile aveau plan de export al racilor (conf. datelor, in unele judete s-au exportat zeci de tone/an) + inundatiile din anii 70 + poluarea au determinat disparitia racului de rau din majoritatea raurilor interioare; actualmente se constata un proces de refacere a efectivelor in unele rauri, ca urmare a desfiintarii unor mari impurificatori industriali, scumpirea pesticidelor si a îngrasamintelor agricole;
În apele dulci din tara noastra exista 3 specii mai cunoscute:
1 – racul de rau (Astacus fluviatilis), carapacea este foarte rigidă de culoare maroniu-verzuie, clestii sunt grosi si lati, lungimea corpului 6-25 cm, varsta maxima 20 de ani; extrem de sensibil la poluare; are carnea cea mai gustoasa.
2 – racul de balta (Astacus leptodactylus), carapacea este mai moale, culoarea mai inchisa cu pete sau aspect marmorat, clestii sunt mai alungiti, subtiri si netezi, uneori atinge dimensiuni mai mari decat racul de rau; mai rezistent la poluare, frecvent in raurile de ses, Dunare, Delta, si ape stagnante; mai putin gustos.
3 – racul de piatră (Astacus torrentium), carapacea este rigidă, clestii sunt scurti si cu asperitati, lungimea corpului 8-10 cm; frecvent in apele repezi si torentii montani cu ape calcaroase; carnea are gust neplacut.

Cum preparam eu racii:
-- scos intestinul;
-- fripti in jaratic (ca si cartofii), dar atentie ca timpul necesar este mult mai scurt;
-- dupa coacere, carapacea de pe zona abdomenului se cojeste si rezulta o carne alba f. gustoasa, cu sare (eventual piper si mujdei, daca avem catitate mare de raci);
-- se consuma doar partea de abdomen si musculatura din clesti (la racul de rau).
Sper ca nu am plictisit pe nimeni.
Sa auzim numai de bine !

Cu tot respectul, d-nul Dr.Burian, imi permit sa va intreb ce e cu racul american (orconectes limosus), pe care eu l-am descris gresit.A fost introdus in Europa, din America de Nord, prin 1890 si am inteles ca s-a inmultit extrem, fiind nepretentios si mai rezistent decat speciile autohtone, mai ales la bolile care au decimat pe atunci intrega poulatie de raci.Exista si in Romania ?
Nemtii mai vorbesc si de un rac nobil, de rau (astacus astacus).Cica asta ar fi pe primul loc ca si puritate sau gust.
Racul american l-am confundat cu racul de balta-A.Leptodactilus...
Multumesc.

Cu stima

Vali, scuza-mi nepriceperea, dar ce sunt acei "garizi" ?