Pe dunare am prins biban ,de fiecare data cand opream de consum avea viermisorii aia rosii de care te si inbolnavesti de sila daca nu ai observat si ai mancat,cand pescuiesc la salau si da biban eliberez orce cantitate de biban ,am scos din meniu bibanul !Am luat bibani aproape de kil si nu mi-a trebuit ! Am inteles ca si la somn se intampla ? Nu am gasit!

toti pestii rapitori au "sarma".asa ai spun lipovenii la viermele asta.apare mai ales in sezonul cald si toamna.n-am auzit sa se transmita la om.alfel toata populatia deltei basca turistii ar fi prin spitale.nu-i nici pe departe asa periculos cum este tenia,care-i mai rara cei drept, dar, mult mai periculoasa.am vazut pe malul dunarii un fitofag mort la vre-o 10 kg, care pur si simplu era invadat de tenii.ai ieseau afara prin anus.erau zeci si de dimensiuni apreciabile.

Sa inteleg ca si cei de munte ,vorbesc de pastrav, clean ,lostrita ,lipan ,nu-mi vine a crede totusi apele de munte sunt mai curate,cauza poate fi si de la poluare,este cumva un documentar despre acesti viermi se poate citi undeva ?

Viermele acesta, denumit popular "sarma", nu tine neaparat de poluare...atata stiu, ca l`am intalnit in delta, la biban si salau...

Despre viermii paraziti la pesti
-- Vorbind in general, acestia pot fi grupati in 2 mari categorii: viermi cilindrici („sârme”) si lati („panglici”, tenii, etc.).
-- Caracteristica comuna a acestor paraziti cuprinde cel putin 2 aspecte majore:
a./ -- au un ciclu de dezvoltare complex, care pt. diferitele lor stadii de dezvoltare necesita diferite gazde intermediare.
b./ -- pestii sunt doar gazde intermediare.
-- Schematic, ciclul de viata al viermilor paraziti la pesti, poate fi descrisa astfel (vezi fig.):
1 -- Gazda finala sunt pasarile acvatice ihtiofage. In corpul acestora ciclul parazitilor se inchide, adica parazitii ajung la maturitate si dau nastere la ouă.
2 -- ouale ajung in mediul acvatic, odata cu excrementele pasarilor.
3 -- in apa, din oua se dezvolta primul stadiu de dezvoltare al parazitilor, care este de marime microscopica, traieste liber in apa un timp +/- indelungat pana ajunge in corpul primei gazde intermediare, de regula diferite specii de „pureci de apa”.
4 -- in corpul purecilor de apa se dezvolta un alt stadiu de dezvoltare al parazitilor. Purecii de apă sunt mancati de pestii pasnici sau juvenilii pestilor rapitori.
5 -- pestii reprezinta a 2-a gazda intermediara; in corpul lor dezvoltarea parazitilor atinge stadiul de vierme, care se localizeaza in musculatura, cavitatea abdominala sau sub diferite forme in membrana icrelor. Pestele fiind doar o gazda intermediara, parazitul „nu are interes sa-l omoare” dar il anemiaza, imbolnaveste, etc. astfel incat pestele sa fie „victima sigură” pt. pasarile ihtiofage. Doar parcurgand tot acest ciclu, viermele parazit isi incheie „drumul vietii” si ajunge sa lase „urmasi”
**** In concluzie:
-- frecventa si persistenta viermilor paraziti in pesti, este direct proportionala cu prezenta si frecventa pasarilor ihtiofage + gradul de infestare cu paraziti al zonei.
-- nu exista o legatura directa intre gradul de poluare al apei si frecventa viermilor paraziti la pesti.
-- in apele curgatoare din zona colinara si de munte, frecventa acestor paraziti este diminuata de o serie de factori de mediu: viteza de curgere a apei, frecventa si densitatea scazuta a „purecilor de apa”, frecventa redusa a pasarilor ihtiofage, etc.
-- Despre Tenie (Diphyllobothrium latum) vedeti la
http://www.pescuitul.ro/ps/page.php/id/view_forum_detalii/i/2/domeniu/Dubioase/ppg/1/cauta/null/idf/4609/cautad/null/topforum/null/
-- Despre Ligula intestinalis vedeti la
http://www.pescuitul.ro/ps/page.php/id/view_forum_detalii/domeniu/null/idf/39463/cauta/null/ppg/1/vazut/1/topforum/null/ Sa auzim numai de bine !!!

Am gasit ieri, 12,04.2010, la scrumbie cumparata, una dintre ele era plina de viermi albi. Din pacate n-am curatat-o eu, eu doar am vazut capetele taiate si un pumn de viermi albi. Nu cred ca erau Ligula intestinalis. Pareau mai degraba limbrici .Erau albi-rozalii, de la grosimi de abia ii vedeai pana la 1,5 mm, lungimi de peste 7 cm. Un ghem intreg am vazut care misca. Din ce poze cu ligula intestinalis am vazut, aceasta e mai plata, spre forma teniei si cu o forma nu prea regulata. Acestia din scrumbie erau fix ca limbricii, rotunzi si lungi, culoare alb rozaliu. Din pacate nu mi-a dat prin cap sa fac poze . Erau limbrici?

Am gasit ieri, 12,04.2010, la scrumbie cumparata, una dintre ele era plina de viermi albi. Din pacate n-am curatat-o eu, eu doar am vazut capetele taiate si un pumn de viermi albi. Nu cred ca erau Ligula intestinalis. Pareau mai degraba limbrici .Erau albi-rozalii, de la grosimi de abia ii vedeai pana la 1,5 mm, lungimi de peste 7 cm. Un ghem intreg am vazut care misca. Din ce poze cu ligula intestinalis am vazut, aceasta e mai plata, spre forma teniei si cu o forma nu prea regulata. Acestia din scrumbie erau fix ca limbricii, rotunzi si lungi, culoare alb rozaliu. Din pacate nu mi-a dat prin cap sa fac poze . Erau limbrici?

Am gasit ieri, 12,04.2010, la scrumbie cumparata, una dintre ele era plina de viermi albi. Din pacate n-am curatat-o eu, eu doar am vazut capetele taiate si un pumn de viermi albi. Nu cred ca erau Ligula intestinalis. Pareau mai degraba limbrici .Erau albi-rozalii, de la grosimi de abia ii vedeai pana la 1,5 mm, lungimi de peste 7 cm. Un ghem intreg am vazut care misca. Din ce poze cu ligula intestinalis am vazut, aceasta e mai plata, spre forma teniei si cu o forma nu prea regulata. Acestia din scrumbie erau fix ca limbricii, rotunzi si lungi, culoare alb rozaliu. Din pacate nu mi-a dat prin cap sa fac poze . Erau limbrici?