si in legatura cu examenul de la nemti,circula o vorba mare:teoria ca teoria, dar practica ne omoara.

Domnule Silivestru, ptr placerea dv-stra personala nu o sa cer sa inchida nimeni nimic.Imi face o deosebita placere sa vad ca postati la topicurile deschise de mine.
Doar nu vreti sa ma privati si de aceasta mica bucurie...
Fire intinse si cerneala multa !

Forfac – forfat – forfah
D-lor, risipim ovazul pe gaste !!
Desi de regula nu ma bag „unde nu-mi fierbe oala” consider ca nu are rost sa redescoperim America.
In cazul cuvintelor straine intrate in uzul curent, pana nu apare un termen „aclimatizat” de cei de meserie (v. Dictionar de neologisme, etc.), de regula se accepta termenul cel mai des utilizat, in vorbirea curenta sai in lit. de specialitate ce mai recenta.
Nici aceasta cale nu este univoca, deoarece diferiti autori folosesc diferite forme ale aceluiasi termen functie de sursa citată.
Iata cateva exemple:
1 -- Pescuitul sportiv; Ed. Agro-Silvica, 1968
- struna /pag. 25/ ... portiunea de fir de care este legat carligul, putin mai subtire decat restul firului (cu 2 sutimi la firele subtiri; cu 5-10 sutimi la firele mai groase) ...
2 -- Dictionar piscicol; Ed. Ceres, 1978
- forfac /pag. 92/ vezi strună /pag. 207/ => struna = „firul subtire de material plastic, păr din coada de cal, fir de Florenta sau metalic, de 1-3m lungime, care la undita de un capăt se leaga de sfoară, iar de calălalt carligul. De-a lungul strunei se mai pot atasa si alte carlige cu fire mai subtiri, numite săltătoare, de 10-15cm lungime si la distanta de 50-70cm una de alta”
3 -- Pescuitul sportiv in apele marine; Ed. Litera 1978
- ... struna /pag. 15/ trebuie sa fie cu 20-30% mai subtire decat firul de pescuit de pe mulineta, iar firul cu care se leaga carligul cu 20-30% mai subtire ca struna.
4 -- Cartea tinarului pescar sportiv; Ed. Sport-Turism, 1981
- struna /pag. 94/ = ... un segment final de nailon, mai subtire ca sfoara, si de care se leaga acul.
- forfagul /pag. 94/ = ... parte a capătului final al sforii de nailon pe care se prind 2-3 strune scurte, cu acele respective.
5 -- Pescuitul sportiv; Ed. Sport-Turism, 1981
- struna (sau forfah) /pag. 18/ ... se alege dupa criterii dictate de aceleasi caracteristici ale apei si speciei ...
6 -- Cu lanseta pe ape de munte; Ed. Sport-Turism, 1986
- forfacul /pag. 94/ ... daca firul de pe tambur este de 0,20mm, forfacul se face din nailon de 0,18mm ...
7 -- am dat doar cateva exemple din carti (a fost mai usoara cautarea) daca luam in calcul si revistele de profil discutia devenea prea ampla, si sincer nu merita.
8 -- toti folosim PC-ul si stim ce brambureala este in termenii IT „tradusi in romana”; nu degeaba s-a editat „Mic dictionar de informatica” (englez-maghiar-roman), Ed. Kriterion 1993.

Prin urmare, la aceasta postare as aplica proverbul cu piatra aruncata in balta de ..... si cei „n” savanti, care nu o pot scoate !
Sa auzim numai de bine !!!

Citat din petru
Forfac – forfat – forfah
D-lor, risipim ovazul pe gaste !!
Desi de regula nu ma bag „unde nu-mi fierbe oala” consider ca nu are rost sa redescoperim America.
In cazul cuvintelor straine intrate in uzul curent, pana nu apare un termen „aclimatizat” de cei de meserie (v. Dictionar de neologisme, etc.), de regula se accepta termenul cel mai des utilizat, in vorbirea curenta sai in lit. de specialitate ce mai recenta.
Nici aceasta cale nu este univoca, deoarece diferiti autori folosesc diferite forme ale aceluiasi termen functie de sursa citată.
Iata cateva exemple:
1 -- Pescuitul sportiv; Ed. Agro-Silvica, 1968
- struna /pag. 25/ ... portiunea de fir de care este legat carligul, putin mai subtire decat restul firului (cu 2 sutimi la firele subtiri; cu 5-10 sutimi la firele mai groase) ...
2 -- Dictionar piscicol; Ed. Ceres, 1978
- forfac /pag. 92/ vezi strună /pag. 207/ => struna = „firul subtire de material plastic, păr din coada de cal, fir de Florenta sau metalic, de 1-3m lungime, care la undita de un capăt se leaga de sfoară, iar de calălalt carligul. De-a lungul strunei se mai pot atasa si alte carlige cu fire mai subtiri, numite săltătoare, de 10-15cm lungime si la distanta de 50-70cm una de alta”
3 -- Pescuitul sportiv in apele marine; Ed. Litera 1978
- ... struna /pag. 15/ trebuie sa fie cu 20-30% mai subtire decat firul de pescuit de pe mulineta, iar firul cu care se leaga carligul cu 20-30% mai subtire ca struna.
4 -- Cartea tinarului pescar sportiv; Ed. Sport-Turism, 1981
- struna /pag. 94/ = ... un segment final de nailon, mai subtire ca sfoara, si de care se leaga acul.
- forfagul /pag. 94/ = ... parte a capătului final al sforii de nailon pe care se prind 2-3 strune scurte, cu acele respective.
5 -- Pescuitul sportiv; Ed. Sport-Turism, 1981
- struna (sau forfah) /pag. 18/ ... se alege dupa criterii dictate de aceleasi caracteristici ale apei si speciei ...
6 -- Cu lanseta pe ape de munte; Ed. Sport-Turism, 1986
- forfacul /pag. 94/ ... daca firul de pe tambur este de 0,20mm, forfacul se face din nailon de 0,18mm ...
7 -- am dat doar cateva exemple din carti (a fost mai usoara cautarea) daca luam in calcul si revistele de profil discutia devenea prea ampla, si sincer nu merita.
8 -- toti folosim PC-ul si stim ce brambureala este in termenii IT „tradusi in romana”; nu degeaba s-a editat „Mic dictionar de informatica” (englez-maghiar-roman), Ed. Kriterion 1993.

Prin urmare, la aceasta postare as aplica proverbul cu piatra aruncata in balta de ..... si cei „n” savanti, care nu o pot scoate !
Sa auzim numai de bine !!!

Chiar, de ce stricati "orzul" pe gaste ?
Chestia cu proverbul nu e deloc subtila si nu-i vad alt sens decat cel de a jigni.
Inca ceva, prost nu e cel care arunca o piatra in balta, piatra nefiind o valoare, ci "savantul" care incearca sa o scoata, in loc sa ia alta de pe mal !
Sa auzim de bine.

Rog frumos pe d-ul Gheorghe sa inchida acest topic.
Multumesc.