Citat din Dr.Hook
Cea mai veche fosila de homo sapiens abia atinge 200 000 de ani, dar pare a fi mic copil pe langa dacii de acum un milion si opt sute de mii - doua milioane de ani.

Nu,dacii nu au trăit acum doua milioane de ani....A trata in acest fel incalificabil subiectul fosilelor foarte vechi gasite la noi sau aiurea,denotă prostia agresivă de care dați dovada.
Nu,dacii,asa cum îi stim,atestati cronologic si arheologic,nu dateaza decit de maxim 2500 de ani si au fost relativ şterşi din istorie din motive care in acest moment ne scapă.

Ipoteza!? Sau realitate!?

http://www.secretulcunoasterii.ro/dovezi-istorice-ale-existentei-atlantidei-la-marea-neagra-insula-serpilor-a-facut-parte-din-continentul-disparut/

http://www.secretulcunoasterii.ro/dacia-sau-de-unde-vine-civilizatia-argumentele-aduse-de-straini-universitatea-din-cambridge-in-mileniul-v-i-h-spatiul-carpatic-getic-era-singurul-locuit-in-europa/

Secretele stramosilor...
http://cristiankinetoterapy.blogspot.ro/2012/09/69-de-motive-de-autostima-1.html?m=1

"Nori negri se abătuseră asupra Daciei Mari și, fapt neobișnuit, nimeni n-avea vreun chef să tragă cu arcul în ei. Se dusese știrea până-n Hiperboreea leagănului omenirii (adică undeva cam în Bucovina de azi) că Marele Rege Decebal căzuse pe gânduri. Așa împrejurare atipică, dimpreună cu zvonul că nu băuse decât apă timp de trei zile, adusese îngrijorarea de-a lungul și de-a latul țării pline de dacogeți în poziția tocmai menționată. Nu cunoștea nimeni motivele depresiei regale, Decebal fiind un om viguros de felul său; de aici i-a și venit supranumele cu care a rămas în istorie, pe el chemându-l în buletin Diurpaneus. Toată lumea aștepta o lămurire din partea conducătorului, poporul neavând în sarcină să gândească și să nu bea nimic atâta timp; activitățile respective revenind numai Regelui ce-și justifica astfel atribuțiunile dinastice. Cred că ați prins repede esențialul, treaba asta s-a perpetuat până în zilele noastre pe aceste pământuri și va dispărea doar, probabil, odată cu Apocalipsa creștină.

În a patra zi de abstinență și meditație, Decebal s-a ridicat de pe tron și a poruncit tunător:

- Ză vină la mine tarabostes din Conziliul Regal!

Zis și făcut deîndată, deoarece Decebal avea puteri absolute. Ca să vă faceți o idee, închipuiți-vă un Băsescu nesupus suspendărilor din partea adversarilor, ci având el prin Constituție dreptul de a-i suspenda pe aceștia cu toporul gâzilor.

- Poruncește, Mare Rege!, a glăsuit Pontaneus, Tarabostele-Șef al echipei sale de conducere. Ce zbateri te zdruncină, c-am ajunz cu toții ză nu ne mai meargă la zuflet zaibărul de grija Domniei Tale! Ți-e Dacia ztrăbunilor Tăi în pericol, de ze abat norii cei zărghiți pezte noi?

- Pontaneus, pizicuțule, ți-am mai zis de atâtea ori că Dacia nu e a mea și nici a ta, nici a ztrăbunilor, mai alez că ai tăi au venit dinzpre cizma romană și verișorii iliri. Ea ezte a urmașilor urmașilor noștri, în vecii vecilor! Unde-i tarabostele Zgoneus, iar are muzafiri la Zarmizegetuza?

- Zgoneus te imploră ză-l zcuzi și aztăzi, are pântecăraie de la un zaibăr cam trezit, pe care cică l-a zorbit zelos cu un neguztor mozaic din obligație protocolară.

- Lază-l în plata lui Zamolxes, că oricum nu ze cunoaște când lipzește, dă-l în zdrâmbă de ztrungar la oi! Știți voi de ce v-am zorit aici, zau măcar ați prins vreun zvon de ce ze petrece la hotarele țării?

- N-am auzit nimic, Măritule. Z-a umflat iară Danubiul și ne ia viile? Poruncește ztare de necezitate și trecem cu toții la treabă. Vine imediat Dragneus cu plutele!

- Numai la vii vă gândiți, zurbagiilor, dar-ar zbârciul în zaibărul voztru! Vin romanii, nezocotiților, tocmai zidesc acum un pod pezte Danubius! Și nu vin cu gând de pace, dacă nu ți-e cu bănat, ci vor ză-mi ia mie gâtul și pe voi ză vă facă zclavi la Roma!

- Da ce i-a apucat pe pidoznici, z-au terminat băiețașii în Imperiu?! N-aveam tratate cu ei legalizate de Domițian? Cine-i rege la ăștia, că n-a mai venit niciun ziar roman de multă vreme, acum fac legătura!

- Băi, matrafoxaților, i-am zupărat cu incurziunile de pradă pe care am fozt nevoit ză le fac dincolo de Danubius, ză aveți voi ce crăpa în burdihane! Că ztau ztupii și câmpurile nezgândărite tot anul, voi doar la ztruguri vă zgâiți! Cum ne luptăm azi cu ei, ai văzut ce tehnică zgubilitică au dezvoltat?

- Mărite Decebalus, eu zic ză dăm la pace și ză împărțim zaibărul cu invadatorii, e de unde, zlavă lui Zamolxes! Ce altceva ză ia de la noi? Copiii mai mult îi vindem, iar agonizeală nu are nimenea, că e fudulie ca mâncarea! Femeile nu prea îi interezează, dăcoaicele noaztre zunt oricum o grămadă la Roma!

- Cum, ce ză ia?! Aur, mă, gâză-n găoz de cal care ești! Nu știi că munții noștri aur poartă, noi tot bem din poartă-n poartă?

- Și care-i zorul, ză-l ia pe tot, dacă plătezc bine! Ai trimiz zolie de pace?

- Am trimiz zece tarabostes și îndărătnicul de Traian i-a zodomizat perzonal, după care i-a returnat cu răvaș că vine și-o pune cu mine de-o etnogeneză! Ia zi, cum ztăm cu armamentul?

- Prozt rău, Decebalus, zoldații noștri își vând toți falxurile egypsienilor care umblă cu strânzul fierului, ză le iază de zaibărul zilnic. Crez că zulițe le mai avem doar pe-alea în care trimitem zoli la Zamolxes, iar de arcuri ce ză mai zicem, dacă mai zbârnâie vro duzină...

- Păi vezi? Din zecunda azta declar ztare de război! Nimeni nu mai bea, toate viile ze rechiziționează! Din araci facem țepușe de luptă, zaibărul îl punem în calea inamicului ca ză ze îmbete el, iar zuica le-o aruncăm în cap împreună cu făcliile, ză le ia foc zalele! Ordin de zi pe toată Dacia Felix, nu ze admite nicio zâzanie! Toată zuflarea, mobilizarea!

Acum, peste milenii de perenitate românească, trebuie să vă spunem că istorici ca Săvescu, Roxin, Funar și alți dacomani de serviciu au dreptate. Romanii nu i-au învins niciodată pe daci, pentru că războiul n-a mai avut loc. Diurpaneus a fost otrăvit turnându-i-se cucută în zeamă, iar locul său a fost luat de Bastos; acesta a făcut pace cu romanii, vânzându-le cu preț mic și comision mare aurul de la Alburnus Maior, Roșia Montană de azi. Și da, aveți dreptate: nu Bastos a fost trădătorul de neam, țară și credință, ci dezalcoolizatul ăla de Decebal!"

Za moara duzmanii, ca bine le zici!...

Citat din Dr.Hook
Za moara duzmanii, ca bine le zici!...)=

da, inza am uitat zurza: catavencu.

Citat din Nae_Pntz

:)

da, inza am uitat zurza: catavencu.

Zurza bushcu-strashnic om cu epoletzi...din menajeria lu vantu...e o honoare sa citezi asa specimene si mai ales sa fii balacarit de ele...

mai avem!

_________________

Academia Cațavencu și DACII. Interviul complet dat de Daniel Roxin cațavencilor…

Daniel Roxin: „Dacii au fost primii care au folosit principiile tehnologiei xerox 3D!”
Un interviu de Gabriel Tudor

“Autor al unui documentar – „Dacii, adevăruri tulburătoare” – care a stârnit senzaţie în întreaga lume, Daniel Roxin este un tânăr cu păreri ferme şi cuvintele la îndemână, care nu se teme de oprobriul istoricilor, ci doar de cer, să nu cadă pe el…

Reporter: În documentarul „Dacii, adevăruri tulburătoare”, se afirmă că limba latină e, de fapt, limba dacă. Şi atunci de ce nu zic şi italienii mânz la „cavallo” şi brânză la „mozzarella”?

Daniel Roxin: În documentar se spune și se argumentează pe baza unor surse istorice clare că limba latină populară și limba dacă sunt născute dintr-o limbă comună mai veche, căreia i-am putea spune tracică. O parte dintre strămoșii romanilor sunt traci, adică din același neam cu geto-dacii. Sursele istorice spun, spre exemplu, că romanii au luat de la etrusci (o populație venită în Peninsula Italică din zona Dunării, înainte de înființarea Romei) alfabetul și alte elemente de cultură. Ba, mai mult, etruscii le-au dat și primii regi… În ceea ce privește cuvintele „cavallo” și „mozzarella”, am descoperit niște dovezi clare din care reiese că însuși Decebal, între 101 și 106, a încercat să-i convingă pe prizonierii romani să se lepede de limba latină cultă, inventată de patricieni cu scopul de a nu fi înțeleși de plebe. Le-a promis chiar greutatea lor în brânză dacă reușeau… Nu au reușit, așa că, după anul 106, dezamăgiți, o parte dintre prizonieri și-au pus pe cavallo greutatea lor în aur și s-au reîntors la Roma mai bogați, dar la fel de săraci spiritual!
Rep.: Dacă dacii şi romanii aveau aceleaşi origini, de ce s-au mai bătut? Nu puteau să se-nţeleagă ca fraţii?
D.R.: S-au bătut pe principiul care spune că „frate-frate, dar brânza e pe bani”. Romanii au vrut să o ia pe gratis, dacii au zis că nu o dau decât pe valută forte. Și cum romanii aveau experiență mai mare în înfrățirea cu alte popoare, și-au spus că nițică dragoste cu forța nu le-ar strica dacilor. Se știe că soldații romani erau foarte iubitori – se iubeau între ei, se iubeau și cu băieții de 10-12 ani… pe când războinicii daci erau mai ciudați și mai puțin europeni. Dacă vă vine să credeți, aceștia se iubeau numai cu femeile! Desigur, fiind scandalos și discriminatoriu, frații romani, mai integrați european, au decis să îi aducă pe calea cea bună și pe daci. Dacă stăm să ne gândim bine, a fost un act de sacrificiu dezinteresat făcut de romani pentru binele trăitorilor de la nord de Dunăre. Nu au reușit mare lucru în acest sens, dar cel puțin au încercat…
Rep.: Înţeleg, din documentarul menţionat, că nu suntem urmaşii Romei. Da’ ai cui suntem, că părem să fim – cel puţin în ultimii ani – ai nimănui!
D.R.: Chiar dacă pe aici au trecut multe popoare migratoare, iar țările române au fost sub stăpânirea câtorva imperii, dacii nu au dispărut. Desigur, românii de astăzi sunt o populație în care vom găsi și influențele genetice ale altora, dar există un fond de bază care ne vorbește despre o continuitate clară. Dacă ne gândim doar la tradițiile populare și la portul popular românesc și e suficient să conchidem că suntem în primul rând urmașii dacilor. Că sunt unii care contestă acest lucru este o altă problemă pe care aceștia o pot rezolva prin regula de trei simplă: dacă în 2.000 de ani s-au păstrat x+100 tradiții de la daci, cât de prost trebuie să fii ca să nu vezi că suntem urmașii lor?
Rep.: Există o conspiraţie mondială împotriva poporului român? Este el adevăratul popor ales şi duşmanii ne-au ascuns asta pentru că ne poartă pică?
D.R.: Evident că există o conspirație! Avem cele mai frumoase femei și mulți străini visează să fie parte la o nouă etnogeneză, împreună cu femeile noastre! Nu vor fi pentru că spiritul dacic renaște chiar în acești ani, iar dacii moderni vor fi capabili în curând să apere ce este al lor.
Rep.: Multă lume, mai ales din Occident, crede că România înseamnă „ţara romilor”. Cine nu vrea să ne numim Dacia, ca să punem odată capăt acestei confuzii?
D.R.: Unii zic că rromii nu vor asta. Dacă țara s-ar numi Dacia, nu ar mai exista confuzia despre care vorbiți, iar prestigiul lor la nivel european ar avea de suferit. Imaginați-vă: ce credibilitate ai mai avea ca rrom la Londra sau la Paris, când negociezi în plină stradă o afacere în domeniul resurselor umane sau al finanțelor, dacă spui că ești din Dacia?… Alții zic că și Vaticanul are interesele lui în acestă treabă. Vorba aia, au reușit să blocheze luarea acestui nume și în 1859, în condițiile în care mulți dintre intelectualii noștri au dorit ca unirea să se facă într-o Dacie Mare.

Rep.:
Cu excepţia acelui „Decebalus per Scorillo”, dacii nu prea au lăsat mărturii scrise. Nu le plăcea scrisul, ca elevilor din ziua de azi, sau aveau alte motive?
D.R.: În vechime neamul nostru a folosit scrisul pe răboj, o îndeletnicire care pare să fie moștenită de la daci. Cum acesta nu e din piatră, nu ține mii de ani. În altă ordine de idei însă, chiar dacă dacii ar fi folosit litere latine, „specialiștii” din sistem vor spune că alea sunt obligatoriu inscripții romane. Pentru a înțelege mai bine situația, voi face o analogie: între războaiele daco-romane dintre anii 88 şi 101, romanii, pentru a menține pacea, le-au plătit dacilor subsidii și le-au dat un număr mare de meșteri romani pe care dacii i-au folosit la ridicarea unor construcții civile și militare. Evident că meșterii romani au sculptat și au construit în stilul roman pe pământurile Daciei, la comanda lui Decebal, că doar nu era să inventeze un nou stil arhitectonic peste noapte. Prin urmare, o parte dintre construcțiile în stil roman din acea epocă au fost realizate de daci cu meșteri romani. Astăzi însă, deși sursele istorice vorbesc clar despre asta, incompetenții cu fițe de istorici vor susține că orice vestigiu realizat în stil roman își are originea în vremea stăpânirii romane, deși unele sunt realizate de daci cu mână de lucru romană, înainte de cucerirea unei părți din Dacia… Ei bine, o aceeași neînțelegere poate să existe și în ceea ce privește scrierea.
Rep.: Tăbliţele de la Sinaia sunt originale sau doar nişte falsuri copiate în plumb, pentru că acum o sută de ani nu se inventase xeroxul?

D.R.: Convingerea mea este că tăblițele de plumb de la Sinaia sunt copii după plăci autentice. Prin urmare, românii se mai pot mândri și cu faptul că au fost primii care au folosit principiile tehnologiei xerox 3D. Cei de la firma cu același nume să fie fericiți că nu am brevetat noi această tehnologie încă de atunci! Dacă este să mergem pe firul logicii, atunci cititorii Academiei Cațavencu care, așa cum știm, sunt mai inteligenți decât ai altora, ar putea să fie puși pe gânduri dacă ar analiza următorul aspect: după o discuție cu un inginer metalurgist, am aflat că doi specialiști care ar folosi tehnologia secolului 19 au nevoie de aproape două luni ca să manufactureze o tăbliță similară cu cele de la Sinaia (procesul presupune o muncă serioasă de documentare, crearea unui limbaj, realizarea unei schițe cu simboluri și desene, realizarea unei matrițe în oglindă, în basorelief, turnarea metalului, curățarea și șlefuirea). Ca să creezi o confuzie istorică nu ai nevoie însă decât de maximum cinci, pe care le faci într-un an. Nimeni nu este atât de nebun încât să lucreze zeci de ani pentru un scop care poate fi atins în unul singur. Tradiția orală spune că ar fi existat în jur de 500 de tăblițe (100 de ani de muncă pentru doi oameni). Dintre acestea au fost fotografiate peste 200 de către Dan Romalo, la Institutul de Arheologie din București (echivalentul a circa 40 de ani de muncă grea de manufacturare). Nu e ciudat? De ce să faci sute, când poți să atingi același scop cu doar două bucăți?
Rep.: O să trăim ziua în care românii îşi vor boteza copiii Deceneu sau Burebista, şi nu Mario, David sau Patrick?

D.R.: Sunt sigur că da!
Rep.: Cum v-aţi declarat la referendum, român sau dac?
D.R.: M-am declarat absent de la raport!
Rep.: Sunteţi un om credincios? Cum vă rugaţi – „Zamolxe-ajută” sau altfel?
D.R.: Mă consider un om spiritual care crede că nu poți urca pe cele mai înalte culmi ale spiritului folosind bocanci de alpinist și care e convins că nu își poate depăși egoul luând-o la fugă!


Academia Cațavencu și DACII. Interviul complet dat de Daniel Roxin cațavencilor…

May 07, 2013 Istorie 6

Daniel Roxin: „Dacii au fost primii care au folosit principiile tehnologiei xerox 3D!”
Un interviu de Gabriel Tudor

“Autor al unui documentar – „Dacii, adevăruri tulburătoare” – care a stârnit senzaţie în întreaga lume, Daniel Roxin este un tânăr cu păreri ferme şi cuvintele la îndemână, care nu se teme de oprobriul istoricilor, ci doar de cer, să nu cadă pe el…

Reporter: În documentarul „Dacii, adevăruri tulburătoare”, se afirmă că limba latină e, de fapt, limba dacă. Şi atunci de ce nu zic şi italienii mânz la „cavallo” şi brânză la „mozzarella”?

Daniel Roxin: În documentar se spune și se argumentează pe baza unor surse istorice clare că limba latină populară și limba dacă sunt născute dintr-o limbă comună mai veche, căreia i-am putea spune tracică. O parte dintre strămoșii romanilor sunt traci, adică din același neam cu geto-dacii. Sursele istorice spun, spre exemplu, că romanii au luat de la etrusci (o populație venită în Peninsula Italică din zona Dunării, înainte de înființarea Romei) alfabetul și alte elemente de cultură. Ba, mai mult, etruscii le-au dat și primii regi… În ceea ce privește cuvintele „cavallo” și „mozzarella”, am descoperit niște dovezi clare din care reiese că însuși Decebal, între 101 și 106, a încercat să-i convingă pe prizonierii romani să se lepede de limba latină cultă, inventată de patricieni cu scopul de a nu fi înțeleși de plebe. Le-a promis chiar greutatea lor în brânză dacă reușeau… Nu au reușit, așa că, după anul 106, dezamăgiți, o parte dintre prizonieri și-au pus pe cavallo greutatea lor în aur și s-au reîntors la Roma mai bogați, dar la fel de săraci spiritual!
Rep.: Dacă dacii şi romanii aveau aceleaşi origini, de ce s-au mai bătut? Nu puteau să se-nţeleagă ca fraţii?
D.R.: S-au bătut pe principiul care spune că „frate-frate, dar brânza e pe bani”. Romanii au vrut să o ia pe gratis, dacii au zis că nu o dau decât pe valută forte. Și cum romanii aveau experiență mai mare în înfrățirea cu alte popoare, și-au spus că nițică dragoste cu forța nu le-ar strica dacilor. Se știe că soldații romani erau foarte iubitori – se iubeau între ei, se iubeau și cu băieții de 10-12 ani… pe când războinicii daci erau mai ciudați și mai puțin europeni. Dacă vă vine să credeți, aceștia se iubeau numai cu femeile! Desigur, fiind scandalos și discriminatoriu, frații romani, mai integrați european, au decis să îi aducă pe calea cea bună și pe daci. Dacă stăm să ne gândim bine, a fost un act de sacrificiu dezinteresat făcut de romani pentru binele trăitorilor de la nord de Dunăre. Nu au reușit mare lucru în acest sens, dar cel puțin au încercat…Daniel Roxin in Catavencu
Rep.: Înţeleg, din documentarul menţionat, că nu suntem urmaşii Romei. Da’ ai cui suntem, că părem să fim – cel puţin în ultimii ani – ai nimănui!
D.R.: Chiar dacă pe aici au trecut multe popoare migratoare, iar țările române au fost sub stăpânirea câtorva imperii, dacii nu au dispărut. Desigur, românii de astăzi sunt o populație în care vom găsi și influențele genetice ale altora, dar există un fond de bază care ne vorbește despre o continuitate clară. Dacă ne gândim doar la tradițiile populare și la portul popular românesc și e suficient să conchidem că suntem în primul rând urmașii dacilor. Că sunt unii care contestă acest lucru este o altă problemă pe care aceștia o pot rezolva prin regula de trei simplă: dacă în 2.000 de ani s-au păstrat x+100 tradiții de la daci, cât de prost trebuie să fii ca să nu vezi că suntem urmașii lor?
Rep.: Există o conspiraţie mondială împotriva poporului român? Este el adevăratul popor ales şi duşmanii ne-au ascuns asta pentru că ne poartă pică?
D.R.: Evident că există o conspirație! Avem cele mai frumoase femei și mulți străini visează să fie parte la o nouă etnogeneză, împreună cu femeile noastre! Nu vor fi pentru că spiritul dacic renaște chiar în acești ani, iar dacii moderni vor fi capabili în curând să apere ce este al lor.
Rep.: Multă lume, mai ales din Occident, crede că România înseamnă „ţara romilor”. Cine nu vrea să ne numim Dacia, ca să punem odată capăt acestei confuzii?
D.R.: Unii zic că rromii nu vor asta. Dacă țara s-ar numi Dacia, nu ar mai exista confuzia despre care vorbiți, iar prestigiul lor la nivel european ar avea de suferit. Imaginați-vă: ce credibilitate ai mai avea ca rrom la Londra sau la Paris, când negociezi în plină stradă o afacere în domeniul resurselor umane sau al finanțelor, dacă spui că ești din Dacia?… Alții zic că și Vaticanul are interesele lui în acestă treabă. Vorba aia, au reușit să blocheze luarea acestui nume și în 1859, în condițiile în care mulți dintre intelectualii noștri au dorit ca unirea să se facă într-o Dacie Mare.

Rep.:
Cu excepţia acelui „Decebalus per Scorillo”, dacii nu prea au lăsat mărturii scrise. Nu le plăcea scrisul, ca elevilor din ziua de azi, sau aveau alte motive?
D.R.: În vechime neamul nostru a folosit scrisul pe răboj, o îndeletnicire care pare să fie moștenită de la daci. Cum acesta nu e din piatră, nu ține mii de ani. În altă ordine de idei însă, chiar dacă dacii ar fi folosit litere latine, „specialiștii” din sistem vor spune că alea sunt obligatoriu inscripții romane. Pentru a înțelege mai bine situația, voi face o analogie: între războaiele daco-romane dintre anii 88 şi 101, romanii, pentru a menține pacea, le-au plătit dacilor subsidii și le-au dat un număr mare de meșteri romani pe care dacii i-au folosit la ridicarea unor construcții civile și militare. Evident că meșterii romani au sculptat și au construit în stilul roman pe pământurile Daciei, la comanda lui Decebal, că doar nu era să inventeze un nou stil arhitectonic peste noapte. Prin urmare, o parte dintre construcțiile în stil roman din acea epocă au fost realizate de daci cu meșteri romani. Astăzi însă, deși sursele istorice vorbesc clar despre asta, incompetenții cu fițe de istorici vor susține că orice vestigiu realizat în stil roman își are originea în vremea stăpânirii romane, deși unele sunt realizate de daci cu mână de lucru romană, înainte de cucerirea unei părți din Dacia… Ei bine, o aceeași neînțelegere poate să existe și în ceea ce privește scrierea.
Rep.: Tăbliţele de la Sinaia sunt originale sau doar nişte falsuri copiate în plumb, pentru că acum o sută de ani nu se inventase xeroxul?
Invitatie geto dacii www.geto-dacii.ro
D.R.: Convingerea mea este că tăblițele de plumb de la Sinaia sunt copii după plăci autentice. Prin urmare, românii se mai pot mândri și cu faptul că au fost primii care au folosit principiile tehnologiei xerox 3D. Cei de la firma cu același nume să fie fericiți că nu am brevetat noi această tehnologie încă de atunci! Dacă este să mergem pe firul logicii, atunci cititorii Academiei Cațavencu care, așa cum știm, sunt mai inteligenți decât ai altora, ar putea să fie puși pe gânduri dacă ar analiza următorul aspect: după o discuție cu un inginer metalurgist, am aflat că doi specialiști care ar folosi tehnologia secolului 19 au nevoie de aproape două luni ca să manufactureze o tăbliță similară cu cele de la Sinaia (procesul presupune o muncă serioasă de documentare, crearea unui limbaj, realizarea unei schițe cu simboluri și desene, realizarea unei matrițe în oglindă, în basorelief, turnarea metalului, curățarea și șlefuirea). Ca să creezi o confuzie istorică nu ai nevoie însă decât de maximum cinci, pe care le faci într-un an. Nimeni nu este atât de nebun încât să lucreze zeci de ani pentru un scop care poate fi atins în unul singur. Tradiția orală spune că ar fi existat în jur de 500 de tăblițe (100 de ani de muncă pentru doi oameni). Dintre acestea au fost fotografiate peste 200 de către Dan Romalo, la Institutul de Arheologie din București (echivalentul a circa 40 de ani de muncă grea de manufacturare). Nu e ciudat? De ce să faci sute, când poți să atingi același scop cu doar două bucăți?
Rep.: O să trăim ziua în care românii îşi vor boteza copiii Deceneu sau Burebista, şi nu Mario, David sau Patrick?
D.R.: Sunt sigur că da!
Rep.: Cum v-aţi declarat la referendum, român sau dac?
D.R.: M-am declarat absent de la raport!
Rep.: Sunteţi un om credincios? Cum vă rugaţi – „Zamolxe-ajută” sau altfel?
D.R.: Mă consider un om spiritual care crede că nu poți urca pe cele mai înalte culmi ale spiritului folosind bocanci de alpinist și care e convins că nu își poate depăși egoul luând-o la fugă!

Rep.:
De ce a prins aşa de bine creştinismul pe aceste meleaguri, de vreme ce dacii erau politeişti?
D.R.: Pentru că dacii și-au putut lua cu ei credințele: Sfântul Gheorghe a devenit continuatorul Cavalerului Trac, Apostolul Andrei a dat continuitate legendei Marelui Lup Alb, Moș Crăciun este și astăzi printre noi, Dragobetele încă sărută fetele… și exemplele ar putea continua.
Rep.: Geo Bogza remarca, vizitând atelierul lui Brâncuşi, că acesta părea un „altar predacic”. Au fost sculpturile lui Brâncuşi inspirate de tradiţia dacică?
D.R.: Acesta este un lucru cert. De altfel, Brâncuși însuși se considera un dac, Marele Om simțind în profunzimile sufletului său care îi sunt adevăratele rădăcini. Spiritul lui a supus piatra și a ridicat arta la un alt nivel estetic și conceptual. În ceea ce privește prezentul, eu cred că adevăratul spirit dacic renaște astăzi și adevăratul popor român, cel care este mascat de mult timp de o populație inconștientă care își trăiește viața între un mic și o bere, între o manea și o telenovelă, are puterea să își facă loc și să iasă la lumină pentru a-și recupera istoria și țara!”

Lăsînd la oparte publicatia unde a aparut interviul,şi incercarea de aruncare in ridicol a unei teme istorice care ne priveste direct,ideile si ipotezele prezentate de Roxin,rămin vrem nu vrem un punct de vedere.Poate fi si un punct de plecare pentru oameni deştepți sătui de istorie-politica,geopolitica,partinica sau nu.Ca de obicei primii paşi il fac oamenii de stiinta străini,de la universități ultra cunoscute,mai presus de orice dubiu profesional,atunci cind in cercetarile lor se intretaie cu lucruri noi,nestiute sau cu grijă ascunse despre strămosii noştri.Aşa este la ei.
La noi,oamenii cu spleen intelectual,atestat de diplome garnisite si pe salarii babane in funcții călduțe,au ales să-şi trăiasca viața între un mic si o bere,intre o manea şi o telenovela si intre doua râgâituri docte ameninta ca mai au.
Mai băgați !!!