Cat de precis pot diferentia pestii nuantele aceleasi culori ?
Experientele axate pe hranire, au demonstrat urmatoarele:
Pastravii
1 – pot face diferenta intre 4-5 nuante ale aceleiasi culori, dar numai in gama de la palid la intunecat;
2 – pot face, de exemplu, diferenta intre maro si masliniu;
3 – vad si in domeniul ultraviolet, deci pot vedea si culori invizibile omului;
4 - nu deosebesc nuantele apropiate ale nici unei culori.
Din punct de vedere al comportamentului de hranire, aceasta slaba capacitate de diferentiere intre nuante foarte apropiate este explicabila:
- elementele de hrana difera intr-o gama foarte larga de culori si nuante;
- in cazul hranirii pe criterii cromatice foarte selective, o parte a hranei s-ar pierde.
S-a constatat de asemenea ca artificialele mai intens colorate decat modelul natural sunt deseori mai atractive. O explicatie ar fi ca insectele vizate de pastrav pot fi multicolore, iar una din culori poate avea efect dominant.
Bibanii
Cornea lor filtreaza „culoarea albastra”, in retina lor fiind receptori doar pt. culorile verde si rosu; totusi ei percep si culoarea albastra in urma stimularii diferentiate a celor doi receptori existenti.
Culoarea rosie este bine perceputa, vederea ei fiind conditionata insa de anumiti factori, printre care fundalul are un rol insemnat. Descoperirea pigmentului retinian porfiropsina, explica de fapt capacitate a lor crescuta de a vedea in domeniul infra-rosu, comparativ cu alti pesti. S-a demonstrat de asemenea vederea buna a acestor pesti in apele tulburi, doar salaul depasindu-i din acest punct de vedere; acest fapt le confera un avantaj fata de „speciile prada” caracterizate prin miopie, mai ales in perioadele cu lumina rosiatica din zori, din amurg si in situatiile de „apa colorata”, conditii in care bibanii vaneaza in modul cel mai activ.
Folosirea mai mult a vederii, comparativ cu alte simturi, explica si de ce bibanii vaneaza foarte rar dupa lasarea intunericului.
Alte specii
Literatura stiintifica, din pacate, este foarte saraca in date referitoarea la tema noastra (perceperea culorilor) si desi m-am straduit, nu am putut realiza o selectie pe specii de pesti, cu informatii certificate stiintific.
Ca idei generale, voi aminti urmatoarele concluzii, cu cea mai larga recunoastere:
- in cazul pestilor „pasnici” idea generala este ca au o vedere cromatica, de regula slab dezvoltata. Aceasta caracteristica a lor este cu atat mai accentuata cu cat sunt mai adaptate la viata in apele adanci, unde mirosul, gustul, perceperea stimulilor chimici, etc. sunt simturile cele mai dezvoltate si „avantajoase” din p.d.v. al hranirii.
- in cazul pestilor rapitori, vederea este de regula bine dezvoltata, cu exceptia speciilor „de apa adanca” (somnul de exp.). Deoarece traiesc in medii de regula slab luminate, iar unele specii vaneaza mai ales dimineata, seara sau noaptea, vederea cromatica are rol secundar. Prin urmare aceasta capacitate a lor a fost putin cercetata.
- producatorii de „artificiale” se intrec insa in ofertarea modelelor multicolore, prezentate ca „minuni ale eficientei” desi numerosi cercetatori afirma ca ele sunt colorate mai mult pentru „ochiul si placerea pescarilor”. Deoarece pestii rapitori „nu au dat o declaratie clarificatoare in acest sens”, va propun site-ul de mai jos, unde puteti alege diversele artificiale in functie de speciile de pesti pe care vreti sa-i prindeti.
http://www.mepps.com/lure_selection_guide/
http://www.pescuitul.ro/ps/page.php/id/mepps/nav/13/ - Ghidul Mepps in limba romana.
Efectul de atractie – respingere al culorilor
Capacitatea unor culori de a atrage sau de a respinge pestii de interes sportiv, a preocupat deopotriva pescarii si cercetatorii. Inexistenta unor raspunsuri general valabile i-a determinat pe cei din urma sa experimenteze:
- in cazul Ghidrinului (Gasterosteus aculeatus) de exp., in perioada de reproducere, cand masculii au zona abdominala colorata in rosu stralucitor, acestia devien foarte agresivi la vederea pestilor artificiali cu abdomenul rosu stralucitor, in timp ce artificialele cu abdomenul umflat (asemanatoare femelelor cu icre) sunt foarte atractive. Mai mult, orice forma colorata in rosu, deplasata in fata acvariului, declanseaza agresivitatea.
S-a constatat de asemenea ca majoritatea pestilor de interes sportiv-recreativ isi detecteaza prada pe baza contrastului dintre artificiala si diferitele culori ale fundalului. Gradul de perceptie al contrastului (inclusiv reactia) difera insa functie de: perioada din zi, tipul substratului, transparenta apei, starea vremii (cer noros sau senin) si chiar de perioada anului.
Lumina polarizata
Cercetari recente au demonstrat ca numerosi pesti au capacitatea de a percepe si lumina polarizata. Omul nu are aceasta capacitate, dar o poate compensa prin folosirea ochelarilor polarizanti. Acestia blocheaza undele luminoase orizontale, reflectate de suprafata apei, lasand cale libera doar undelor reflectate in plan vertical => diminuarea efectului de „stralucire a apei” atat de obositoare ochiului, in zilele insorite.
Desi nu se cunosc inca toate avantajele perceperii luminii polarizate de catre pesti, unele pot fi deduse:
- ajuta la orientare, in timpul migratiilor;
- contribuie la mentinerea lor in carduri compacte, cu indivizii apartinatori aceleiasi specii;
- intrucat lumina reflectata de suprafata apei dar si de solzii pestilor este polarizata => pestii capabili de vedere polarizata au un avantaj suplimentar in detectarea prazii;
- vederea polarizata mareste contrastul dintre o prada aproape transparenta si fundal, facand-o mai vizibila;
- stiind ca in zori si in amurg cantitatea de lumina polarizata este mai mare, se poate explica de ce unii rapitori se hranesc mult mai agresiv in aceste perioade ale zilei;
Pag: