Ca
in orice studiu, pentru a intelege conceptele avansate, trebuie sa incepem
cu inceputul, deci cu bazele.
Pentru
inceput, sa trecem in revista denumirile referitoare la partile componente
si caracteristicile unei lansete:
- blank-ul
se formeaza dintr-o folie de grafit subtire, asemanatoare unei panze
(materialul pre-impregnat, alcatuit din fibre de grafit amestecate cu
rasina, si cunoscut sub denumirea de prepreg), de cele mai mult ori
de forma triunghiulara, care se impregneaza la randu-i cu o rasina speciala
si se ruleaza sub presiune, in jurul unei mandrine din otel (asemanatoare
unei antene telescopice - o comparatie plastica dar destul de inexacta).
Mandrina are dimensiuni precis determinate, cu marje micronice de eroare;
este circulara in sectiune si are o conicitate calculata de la un cap
la altul. Conicitate pe care o imprumuta si blank-ului astfel rezultat,
care dupa impregnare cu rasina sufera un tratament termic special (coacere),
pentru ca sistemul de rasini sa se solidifice dand astfel nastere blank-ului.
Cele mai folosite blank-uri sunt cele tubulare (consumul redus de material
ducand la reducerea greutatii). Rularea prepreg-lui in straturi consecutive
are si o alta consecinta: aparitia "sirei" (asa-numitul "spine"), care
se refera la partea mai tare a blank-ului pe care o observam atunci
cand blank-ul este incarcat (blank-ul va "prefera" sa se flexeze mereu
intr-o anumita pozitie). Sira apare datorita modului in care este incheiat
blank-ul insa nu este considerata o imperfectiune, desi e de dorit sa
se poata obtine blank-uri fara sire. Cei care fac lansete pe comanda
(custom rod builder-ii) cu blank-uri de firma afirma ca le este foarte
greu sa gaseasca sira in cazul noilor blank-uri SCV de la St.Croix (seria
Legend Elite). S-ar parea ca procedeele tehnologice folosite de St.Croix
pentru blank-urile SCV duc la disparitia sirei - probabil datorita rularii
mult mai uniforme a prepreg-ului pe mandrine si tipului de mandrina
metalica folosita.
Producatorii
seriosi de lansete tin cont de sira pentru a pozitiona inelele exact
pe ea sau sub ea, cu scopul de a elimina astfel torsiunile care apar
in momentul flexarii lansetei. De obicei, blank-urile au mai multe sire,
din care una predominanta.
Foarte
multe companii folosesc inca fibra de sticla in productia blank-urilor
declarate ca fiind 100% din grafit - procedura intalnita la modelele
mai ieftine ale marilor companii, in general. Pe scurt, este vorba de
"scrim" (termenul englezesc), care se refera la primul strat de material
care se aplica pe mandrina metalica. Mai exact, este vorba de o retea
sau "plasa" de fibre de sticla, care se ruleaza impreuna cu folia de
grafit pe mandrina. Principala utilitate a scrim-ului este faptul ca
ofera blank-ului de grafit o rezistenta marita la incovoiere si deci
la rupere (asa-numita caracteristica "high-strain"). Blank-urile intr-adevar
de top sunt construite in jurul unui scrim tot din grafit, pentru a
reduce greutatea finala si pentru a imbunatati celelalte caracteristici
ale blank-ului.
Conicitatea
sau conicitatile succesive ale blank-ului poarta denumirea de "taper".
Taper-ul, combinat cu grosimea peretilor blank-ului, sistemul de rasini
folosit, tipul de grafit, greutatea totala conduc la obtinerea actiunii
dorite de catre producator. Modificarea de catre proiectant a uneia
sau mai multora din aceste variabile rezulta in modificarea actiunii
(si a celorlalte caracteristici ale blank-ului - putere, rezistenta
firului etc.) blank-ului si diferentiaza o lanseta de alta. Lansetele
cu actiune rapida au, in general, un taper rapid, in sensul ca tranzitia
de la un diametru mai mare al blank-ului la unul mic este mai rapida
(conicitate mai accentuata). Lansetele cu actiune mai lenta au o tranzitie
mai graduala, deci dau dovada de mai multa flexibilitate.
Mandrina
pe care se formeaza blank-ul are la randul ei o importanta covarsitoare
- felul in care se realizeaza conicitatea, cu puncte de tranzitie mai
mult sau mai putin subtile de la o sectiune mai mare la una mai mica.
Producatorul american St. Croix a inventat un nou sistem denumit IPC
- Integrated Poly Curve, prin care blank-ul are o curba continua de
la un capat la celalalt, eliminand astfel punctele de tranzitie care
constituie punctele slabe ale blank-urilor obtinute din conicitati compuse
(compound tapers). Metoda compound tapering este cea mai folosita in
industria lansetelor de pescuit, insa doar marile firme produc lansete
excelente, fara puncte "moarte" pe blank, cu aceasta tehnologie. Avantajul
IPC se traduce prin actiuni mult mai continue ale blank-urilor, fara
puncte slabe, lucru care ajuta la distribuirea sarcinii in mod uniform
pe toata lungimea blank-ului si printr-o senzitivitate crescuta - dupa
cum sustin inginerii de la St. Croix.
Exista
diferite tipuri de taper-uri: compound taper (tranzitiile de la un punct
de transfer la altul pot fi mai mult sau mai putin sesizabile, in functie
de design-ul mandrinei), reverse tapers, progressive tapers (destul
de folosite la blank-urile de musca) etc. In cazul lansetelor de calitate
putem avea, pe langa un taper atent elaborat, si mai multe folii de
grafit (cu proprietati diferite - moduli diferiti/rigiditati diferite,
diferite tipuri de rasini) rulate impreuna in acelasi blank (exemplu:
sectiunea talonului poate fi construita dintr-un grafit mai "tare" iar
varful poate fi plin, dintr-o folie de grafit care sa dea o flexibilitate
marita numai acestei sectiuni).
De asemenea,
cele mai bune blank-uri sunt fara indoiala cele dintr-o singura sectiune
(dintr-o bucata), mai ales datorita rezistentei crescute si a actiunilor
mai bune care se obtin in comparatie cu lansetele din doua, trei sau
mai multe bucati. Si in acest caz, firmele mari au inceput sa produca
blank-uri din doua sau trei bucati care frizeaza perfectiunea, iar dintre
toti producatorii, unul singur se distinge in mod deosebit: G. Loomis.
Specialistii de la G.Loomis au pus la punct un sistem de mufare (ferule
system) prin care actiunea lansetei nu mai este deloc intrerupta pe
mufa si deci sunt eliminate punctele moarte din acea sectiune.
Pag:
ABC in pescuit