Experimentul
solunar - rezultate si concluzii
Cu aproximativ un an in urma
a fost lansat proiectul public intitulat "Experimentul solunar",
care si-a propus sa verifice teoria mult controversatelor solunare.
Aceasta teorie, a solunarelor,
este manipulata in fel si chip de autorii unor articole publicate in
carti si reviste, in care se afirma ca solunarele acestora sunt cele
mai bune. La polul opus, unii autori spun ca solunarele nu au nici o
relevanta, relativ la reusita unei partide de pescuit. Realitate insa
poate fi departe de toate aceste ipoteze.
Oare predictiile solunarului
sunt demne de luat in calcul cand mergem la pescuit ? Si daca da, cum
putem sti daca un solunar este calculat corect ? Iata cateva intrebari
al caror raspuns il vom afla impreuna in paginile urmatoare.
Cu un an in urma, site-ul Pescuitul.ro
si-a propus sa incerce sa inlature acest mister. Nimeni nu contesta
corectitudinea relatiilor matematice, determinate stiintific si unanim
acceptate, care descriu traiectoria lunii fata de planeta noastra. In
functie de faza in care se afla, luna exercita asupra oricarei vietati
o anumita influenta. Singurul lucru care ramane de vazut este daca intre
activitatea pestilor si fazele lunii exista o corelatie pertinenta.
Similar fenomenelor de masa,
economice sau sociale, fenomenul solunar nu poate fi perceput corect
de catre un singur individ, in baza rezultatelor obtinute in cateva
zeci de partide, prestate adesea in conditii nedeterminate. Ca in cazul
tuturor fenomenelor de masa, compuse din cazuri particulare - unele
chiar contradictorii - dar care dau o rezultanta total diferita de cea
perceputa de un individ, legitatile care stau la baza solunarului nu
pot fi verificate decat printr-o singura metoda, aceea a cercetarii
statistico-matematice, abordare pe care noi am facut-o prin intermediul
site-ului, in cadrul “Experimentului solunar”.
Experimentul solunar s-a desfasurat
pe durata unui an, timp in care peste 2600 de pescari din toata tara,
vizitatori ai site-ului, ne-au furnizat circa 4100 de observatii empirice,
care cuprindeau date despre capturile prinse - sau lipsa acestora, localitatea,
ora, starea vremii, existenta unor fluctuatii ale nivelului apei. Toti
acesti factori enumerati anterior sunt factori perturbatori, care trebuiesc
luati in seama in cercetarea fenomenului “solunar”. Intr-o
prima faza, aceste observatii empirice au constituit o baza de date
cu informatii primare, care au fost prelucrate si analizate cu scopul
de a elimina acele informatii care nu puteau fi considerate relevante
pentru acest experiment (informatii incomplete, nesigure sau contradictorii).
In final a rezultat o colectie
de 1740 de date, care au fost analizate prin procedee specifice de cercetare
statistica. In acest sens, datele au fost impartite in cca. 400 de serii
statistice de date omogene, in scopul de a surprinde si interpreta influenta
separata a "solunarului" si respectiv a factorilor meteorologici
si umani asupra sanselor de pescuit. Ca factori umani amintim "umblatul
la apa" si hranirea pestilor in timpul sedintelor de pescuit sportiv,
de catre administratorii baltilor .