In ultima faza a experimentului
s-a recurs la metodele de analiza specifice statisticii inferentiale,
in care s-a urmarit stabilirea unei corelatii intre predictiile solunarului
si rezultatele obtinute la pescuit, tinand cont de factorii perturbatori,
reprezentati de conditiile meteo (temperatura, vant, presiune atmosferica)
si interventiile umane (variatia nivelului apei si respectiv furajarea
pestilor de catre administratori). Cu acest prilej au fost efectuate
si o serie de observatii cu privire la intensitatea legaturii functionale
dintre acesti factori perturbatori si sansele la pescuit.
Pentru a nu reinventa roata,
am recurs la compararea rezultatelor reale cu predictiile a 5 solunare,
generate cu ajutorul unor programe (uzual folosite in Romania) sau
preluate din revistele romanesti.
Rezultatele analizei generale
au aratat ca dintre cele 5 variante analizate una este caracterizata
de un coeficient de corelatie r = 0.86. Pentru celelalte variante,
r este cuprins intre 0.50-0.25. Ca sa explicitam, acest coeficient
(r) reprezinta un indicator al intensitatii legaturii dintre doua
fenomene: unul este cel real (dedus din datele experimentale, furnizate
de pescari) iar celalalt este unul teoretic, prezis de solunar. Fara
sa intram prea mult in amanunte stiintifice, tinand cont si de numarul
de observatii statistice (1740 in cazul nostru), mentionam ca pentru
valori superioare pragului r=75% corelatia dintre doua fenomene este
buna si foarte buna iar cand este depasit pragul de 95 % acesta legatura
devine practic functionala.
Din motive lesne de inteles,
nu vom incerca sa comentam solunarele analizate ci ne vom indrepta
atentia catre solunarul considerat si adoptat de noi ca optim, cu
r=0.86, solunar prezentat si in site-ul nostru www.pescuitul.ro.
In graficul de mai jos este
prezentata, in marimi relative, situatia comparativa dintre rezultate
si previziuni. Marja de eroare este de max. (+ /-) 5 %. Dupa cum se
poate observa, in conditii normale, prinderea unor capturi importante,
ca frecventa si marime, este intr-o corelatie foarte stransa cu previziunile
solunarului astfel ca peste 70 % dintre "trofee" au fost
prinse in perioade optime previzionate, capturi care nu au lipsit
nici in perioadele cu previziuni mai sumbre, ponderea acestora fiind
insa cu mult mai mica. Ca indicatori cantitativi si mai apoi calitativi,
au fost folosite frecventa capturilor si marimea medie a acestora
la un moment dat.
Nota: Sansele prezise cat si
rezultatele experimentale (capturile prinse) sunt convertite in marimi
medii relative si exprimate grafic cu ajutorul calificativelor F.B.
- Foarte bine, B - Bine, M -Mdii, S -Satisfacator si N - Nesatisfacator.
In toate cazurile sistemul de conversie a fost acelasi (matrice unica
de conversie).
Daca pana acum nu puteam argumenta
stiintific veridicitatea solunarelor, rezultatele obtinute intr-un
experiment public, cu participarea a 2600 de pescari, confirma ca
solunarul este demn de luat in seama iar predictiile, in conditii
normale, se verifica in proportii semnificative.
Experimentul
solunar - rezultate si concluzii