Sub cap aveam o perna mica si incomoda pe care
o rasuceam pe toate fetele in speranta sa-mi gasesc o pozitie mai buna.
Patul mic, pentru mine, om la 1.92 cm inaltime si 90 kg era incomod,
dur, cu o saltea de lana bine batatorita. Seara tarziu, dupa ce scapam
de valul de tantari sau, mai de graba, dupa ce tantarii satui plecau
la culcare, coboram in cala unde, la lumina unui bec de 25W cautam usa
cu numarul 14. Dormitorul era amenajat in burta vaporului cu cate doua
paturi in fiecare camera, lumina intra printr-un hublou rotund creind
atmosfera misterioasa de pe submarinul Nautilus din povestirile lui
Jules Vernes.
Daca nu ar fi fost tantarii ar
fi fost perfect. Dar tantarii, la randul lor, fac parte din decorul
Deltei, din biotopul Deltei. Asa ca vara, seri fara tantari gasesti
la Bran sau in orice alt colt de munte. In Delta, seara vin tantarii,
niste insecte mari, bine dezvoltate, pe care le prinzi cu usurinta si
le omori. Valurile de tantari sunt beleua turistilor! In aceste conditii
am trait doua seri, pe puntea vasului. Mai corect spus asa ne-au lasat
marinarii de pe vas, sa ne luptam cu tantarii, in timp ce ei asistau
la acest spectacol. Dupa doua zile de lupta cu natura un marinar m-a
luat de mina si mi-a spus la urechie ceva, ca si cum pastra un secret
important. Mi-a spus ca ar exista o crema care alunga tantarii.
- Unde e?
- La farmacie la Tulcea zise plin de el
- Pai noi suntem la doua zile departare de oras!
- Da !
- Nu exista o alta sursa, poate o alta farmacie prin partea locului
?
- Nu !
- Poate ai mata vreun tub, am zis eu disperat
- Da-mi un tub.
- Da
Da sa plece, coboara scara spre cala, se intoarce de pe scarile interioare
ale vasului si intreaba smechiereste:
- Femeile nu doresc vaselina contre tantarilor?
- Da.
- Cate vor?
- Cate?!?
A disparut in buta vaporului si s-a intors cu 10 tuburi de vaselina
pe care scria ca previne intepaturile de tantari, ca face ca tantarii
sa nu se mai aseze pe piele etc.
- Cat costa tubul ?
- Ne-a zis un pret cam de zece ori mai mare de cat la farmacie.
Am dat banul si am asteptat increzatori lupta cu natura, cu tantarii,
dupa ora opt seara. Vaselina nu s-a dovedit a da un rezultat spectaculos,
dar impresia noastra a fost ca nici fara ea nu se putea trai.
Cand eram pe pat, in pijama, invelit cu un cearceaf cazon, ascultam
huruitul motorului distorsionat de vibratia metalica a placilor din
care era facut vaporul. Huruitul intens, monoton, venea din toate partile.
Toata noaptea vaporul mergea, dimineata ne trezeam in alt loc, pe alt
canal sau pe alt lac. Ziua faceam popasuri, metoda dovedindu-se foarte
buna si inspirata. Se facea economie de timp, iar deplasarile nocturne
ne ajutau sa ajungem la obiectivele turistice dormind.
Prezenta mea pe vas s-a datorat
ONT-lui care in 1962 a organizat pentru ziaristi un sejur in Delta,
pentru ca acestia sa vada, sa traiasca viata de acolo si sa scrie in
presa zilei despre turism in Delta. Pentru ca ziaristii sa stea 10 zile
pe apa, invitatia a fost facuta in asa fel ca acestia sa vina cu sotii
sau sotiile lor, ceea ce s-a dovedit de mare success. Asa ne-am trezit
pe vas la Tulcea 50% ziaristi si 50% membri de familie. O intalnire
cu conducerea de partid si de stat a judetului Tulcea, cu tovaratul
prim secretar a punctat importanta politica a actiunii.