Stimate D-le Fetes Eugen
Sub deviza "omul cat traieste invata" va rog lamuriti-ma si pe mine ce-i ce crapul "de Salonta" ?? este o noua rasa sau doar provine din crescatoria respectiva.
Ce particularitati are, deoarece am citit postari in care colegii diferentiaza acest "tip" de crap.
Cu multumiri si respect
subsemnatu

Dle Burian, crapul oglinda este numit ( poreclit ) la noi "Salonta".
Din punct de vedere "pescaresc", are o forta mult mai mare si lupta mult mai frumos, in dril, iar acest lucru precum si raritatea relativa, o transforma intr-un trofeu ravnit.
Din punct de vedere "gastronomic", masa musculara intercostala si a peretilor abdominali este mai dezvoltata ca la crapul comun, obtinandu-se niste fileuri grozave...
Imi cer scuze ca am raspuns inaintea dlui Fetes, sper sa nu se supere... si il rog sa completeze raspunsul, iar daca am gresit, sa ma corecteze.

Cu ocazia asta am mai aflat si eu ceva.Multumim ptr informatie.Eugen a spus ca azi o sa fie ocupat, pe balta, asa ca nu i-ai luat-o inainte.

Atunci,mult noroc si daca salontele o sa aiba peste 1 kg sa fiti sigur ca 1000-2000 de bucati isi vor muta domiciliu la M.V.2

Asta chiar ca e un gest frumos.Stima !

Stimate D-le Calota
si stimati alti Colegi, care ve-ti raspunde la intrebarea postata.
Multumiri pt.raspunsul edificator.
Va urez toate cele bune,
subsemnatu

Deci, specia de crap numita de catre pescari salonta, este un derivat din rasa Galitia (crap galitian) disparut ca rasa pura cu ceva timp in urma. Au fost achizitionate din "exterior" niste exemplare derivate din rasa sus-numita, pure genetic (parintii nu vor da niciun pui de crap comun cu solzi), astfel incat daca rasa este pazita de incrucisari, toti puii vor iesi enspe generatii identici cu parintii. Aceasta este specia pe care o am eu in iaz. Dupa cum spunea dl.Calota, aceasta specie are un ritm de crestere superior crapului comun, o putere de reproducere remarcabila, o rezistenta sporita la boli si la parazitii externi, raportul marime + cap + carne este superior (dar inferior crapului de Frasinet) si nu in cele din urma, munceste mult mai bine in undita pescarului. In prezent acest crap numit de unii salonta, de altii cheala, altii ii spun oglinda sunt destui de rari in bazinele piscicole datorita faptului ca reproducatorii (crap cu solzi) inca mai pastreaza oarece gene de la vechiul galitian astfel incat cca 5% din numarul total de pui obtinuti sunt din acestia (folosind pentru reproducere exemplare rezultate in acest fel, cca 95% din pui vor iesi cu solzi, diferenta fara). Sper ca am reusit sa explic cine este si cu cine voteaza salonta.

Domnul Fetes Eugen, o reteta de peste marinat sau.........in otet nu cunoasteti ?!?...nu de alta dar vad ca sunteti un veritabil cunoscutor al PESTELUI!

Imi pare nespus de rau, insa nu cunosc decat scrumbie marinata (care trebuie consumata relativ repede, adica in vreo 2 luni max). Aceasta reteta este:
Se elimina capetele si cozile, se sareaza puternic si se lasa 4-5 zile, dupa asta, se aseaza in borcan. Se pune la fiert oret de Arges diluat cu apa 1/3, se pun foi de dafin, boabe de piper si boabe de mustar. Se fierb timp de vreo 5 minute, se lasa vreo 10 minute sa se mai raceasca si se toarna peste scrumbie. Dupa ce se va raci, se baga la frigider si dupa 4-5 zile poate intra la consum. DEja imi ploua in gura si abia astept sa ajung la primavara in DD sa cumpar niste scrumbie proaspata pe care sa o arunc in borcane dupa aceasta reteta.
Am auzit de existenta a inca 2 retete de marinata din peste pasnic, dar nu le-am experimentat. Sigur, Valentin Petrovici le stie. Intrebat-l de platica marinata in sos de rosii. Si eu astept raspunsul dumnealui, mai ales ca unul dintre putinii pesti acceptati de mine pentru consum este platica > de 3kg.

Am mancat in Bucovina si mi-a m delectat simturile...pastrav in harzob de brad..am incercat sa aflu reteta si iata ce am putut:
Pastravul se eviscereaza si se spala, apoi se tine la bait cu: piper, sare, usturoi, unde se lasa intre 4 si 12 ore. Se pune la zvantat, apoi se afuma cu lemn de fag. Se fac palete din lemn de alun, tesute cu ata. Pe una dintre aceste palete se asaza crengute de brad, deasupra pestele, apoi alte crengute si cealalta paleta. Se leaga la capete, se tund crengutele de brad si i se da forma de harzob(paleta). Pestele se pune in cetina fierbinte, ca sa prinda gust de brad.
Baitul:pestele nu trebuie tinut in bait mai mult de o jumatate de zi, pentru ca prinde prea multa apa si i se inmoaie carnea.
Fum:pentru afumarea pastravului trebuie folosit numai lemn de fag. Daca se foloseste lemn de esenta moale pestele o sa capete o negreala care ii altereaza si gustul si aspectul.