Stimati colegi

Va nunţ prin prezenta ca „Vazul la pesti” si „Specii invazive” (articol nou) au fost postate in forma integrala pe acest siste, la Home / Va propunem pentru azi ..
Va doresc lectura placuta si astept, ca de obicei, opinii, sugestii pt. noi teme, comentarii, etc.

Sa auzim de bine !!!
subsemnatul

Articolele sunt remarcabile, felicitari Domnule Petru Burian.
Cu adevarat ati facut lumina in acest subiect.

Va propun inca o tema interesanta, aceea a sunetelor percepute de pesti, care credeti ca ar fi gama optima de frecvente pe care trebuie s-o emita o naluca ? In domeniul infrasunetelor, ultrasunetelor sau a frecventelor din spectrul 200 - 15000 Hz ? Cand ar fi pestele mai recentiv ?

Si alta tema interesanta, zic eu, ar fi reactia pestilor la variatia nivelului apei. Pestii merg in amonte sau in aval cand scade apa ?

Inca o data felicitari pentru articlolele scrise.

Cu respect,

D-le Dumitru Dragos Georgica
La problema „... reactia pestilor la variatia nivelului apei. Pestii merg in amonte sau in aval cand scade apa ?” raspunsul este in cazul de fata simplu:
1 -- de regula pestii „urmeaza” intotdeauna apa. Sa nu uitam ca Ciprinidele in general dar si alte specii de pesti care-si depun ponta in perioada revarsarilor de apa din primavara, cauta apele putin adanci, +/- calde si cu vegetatie. Dupa depunerea pontei se retrag in cursul principal sau la apa adanca. Alevinii raman in zonele inundate pt. dezvoltare, dar „revin la matca” odata cu retragerea apelor. Este un comportament eco-biologic, acumulat in cursul „istoriei speciei”.
2 -- acest comportament este una din cauzele diminuarii „istorice” a cantitatii de peste din zona inferioara a Dunarii, sesizata inca de Grigore Antipa (1867-1944), in disputa avuta cu ing. Anghel I. Saligny (1854-1925), atunci cand s-a pus prima oara problema indiguirilor din zona inundabila a Dunarii. Antipa a atras atentia autoritatilor vremii, ca daca aceasta indiguire va avea loc se vor pierde mari zone de reproducere a pestilor (baltile, limanurile din zona inundabila) si cantitatea de peste va scadea in mod iremediabil. Proiectul de induguiri a lui Saligny a avut castig de cauza si de atunci au inceput indiguirile, cu consecintele actuale.
3 -- in cazul marilor fluvii, problema este mai complexa si tine de caracteristicile eco-climatice ale regiunii, de comportamentul si biologia diferitelor specii de pesti. Nu este cazul tarii noastre.

Sa auzim numai de bine !!!

Stimati colegi

Alta specie invaziva
- Crabul chinezesc - la Home / Va propunem pentru azi ..

Cine la vazut, cine a auzit de el, alte comentarii

Foarte curioasa aceasta adaptare a crabului , in apele noastre. Mai curios este faptul ca acest crustaceu rezista la temperaturi scazute si ca traieste in apa dulce. In Spania este o invazie de " rac american". Este ceva mai mic decat racul autohton si are o culoare rosiatica ( nefiert). In momentul de fata cred ca este mai raspandit decat racul autohton. Cred ca stiu si motivul. Sunt mult mai "mobili". Am observat , pe timp de ploaie , cum acesti raci ies pe uscat si parcurg distante de sute de metri, in cautare de noi zone pentru colonizare. M-am speriat de cateva ori cand am descoperit acesti raci printre ierburi ( in Spania sunt si scorpioni). Asemanarea cu aceste arahnide este destul de mare , la prima vedere.
Crustaceele ma pasioneaza si as fi curios sa stiu daca crabul chinezesc este un dusman serios pentru racul din Romania.....

1 -- Racul american (Orconectes limosus) a fost aclimatizat in mod voit in Europa, dupa ce o epidemie parazitara care a decimat majoritatea populatiilor Racului de riu (Astacus fluviatilis) din multe tari europeene. Fiind comestibil, dar si mai rezistent la cond. de mediu si poluare, a fost cosiderat ca o alternativa pt. reconstructia ecologica a zonelor afectate.
Este considerata indeziderabila in tarile cu populatii neafectate de Astacus fluviatilis, deoarece intra in competitie cu acesta, deseori eliminand specia autohtona prin excludere competitiva.

2 -- Crabul chinezesc in conditii de inmultire exploziva va elimina, in ariile afectate, racul autohton, prin excludere competitiva.

Sa auzim numai de bine !!!

Citat din petru
D-le Dumitru Dragos Georgica
La problema „... reactia pestilor la variatia nivelului apei. Pestii merg in amonte sau in aval cand scade apa ?” raspunsul este in cazul de fata simplu:
1 -- de regula pestii „urmeaza” intotdeauna apa. Sa nu uitam ca Ciprinidele in general dar si alte specii de pesti care-si depun ponta in perioada revarsarilor de apa din primavara, cauta apele putin adanci, +/- calde si cu vegetatie. Dupa depunerea pontei se retrag in cursul principal sau la apa adanca. Alevinii raman in zonele inundate pt. dezvoltare, dar „revin la matca” odata cu retragerea apelor. Este un comportament eco-biologic, acumulat in cursul „istoriei speciei”.
2 -- acest comportament este una din cauzele diminuarii „istorice” a cantitatii de peste din zona inferioara a Dunarii, sesizata inca de Grigore Antipa (1867-1944), in disputa avuta cu ing. Anghel I. Saligny (1854-1925), atunci cand s-a pus prima oara problema indiguirilor din zona inundabila a Dunarii. Antipa a atras atentia autoritatilor vremii, ca daca aceasta indiguire va avea loc se vor pierde mari zone de reproducere a pestilor (baltile, limanurile din zona inundabila) si cantitatea de peste va scadea in mod iremediabil. Proiectul de induguiri a lui Saligny a avut castig de cauza si de atunci au inceput indiguirile, cu consecintele actuale.
3 -- in cazul marilor fluvii, problema este mai complexa si tine de caracteristicile eco-climatice ale regiunii, de comportamentul si biologia diferitelor specii de pesti. Nu este cazul tarii noastre.

Sa auzim numai de bine !!!

Multumesc foarte mult pentru raspunsul dvs.. Acum cca. 4 ani am publicat pe acest site un articol despre reactiile pestilor la modificarea nivelului apei si respectiv la variatiile presiunii atmosferice.

Link-ul articolului este:

http://www.pescuitul.ro/ps/page.php/id/migrarea/nav/3/

Articolul a fost scris in urma unor observatii personale sau ale unor persoane apropiate si as fi incantat daca l-ati putea trece in revista si sa-mi spuneti parerea dvs. despre cele scrise.

De ceva vreme ma chinui sa gasesc o corelatie intre aciditatea apei si predilectia crapului pentru o momeala cu caracter acid, bazic sau neutru.
Puteti sa-mi recomandati o metoda accesibila de a determina aciditatea apei dintr-o balta ? Am vazut acum ceva vreme niste teste oferite in pachetele cu detergenti cu ajutorul carora puteam sa determinam daca apa are continut ridicat de calcar. Presupun ca direct sau indirect exista o legatura cu aciditatea apei.
Cu hartie de turnesol oare merge ? Ma gandesc ca pana la urma o sa trebuiasca sa-mi cumpar un tester electronic, nu stiu insa daca este accesibil ca pret. Am observat ca in anumite balti mamaliga preparata cu putina sare este preferata celei fara sare. In alte balti, din contra.
Este o teorie care ar putea da niste solutii extrem de interesante amatorilor de pescuit la crap in ceea ce priveste modul de preparare al nadei. Daca mi-ati putea da cateva sugestii, v-as fi recunoscator.

Cu respect,

Dumitru Dragos Georgica

D-le Dumitru Dragos Georgica
Am citit articolul semnalat si-l cosider foarte bun, il recomand tuturor colegilor.
Mai ales ca abordeaza un aspect destul de controversat si prea putin aprofundat (reletia presiune atmosferica – nivel apa – migratia pestilor).
Doua mici complectari:
1 -- observatile dvs. sunt aplicabile in cazul unui lac „izolat” adica nu in cazul baltilor si limanurilor riverane.
2 -- atentie la urmatorul aspect: in cazul lacurilor piscicole, „construite in cascada” pe firul unei ape curgatoare, prin proiectare si constructie, adancimea maxima este in amonte de stavilarul de golire; „gropane” in aval de stavilarul de umplere pot aparea ca urmare a „erodarii albiei” de curentul apei care intra in lac. Aceste „gropane de eroziune” ingreuneaza navodirea si de regula sunt nivelate, intr-o balta bine intretinuta.
In alta ordine de idei:
3 -- pt. aciditatea apei (pH), cautati kit-uri indicatoare realizate pe principiul hartiei de turnesol. Pot fi gasite in magazinele de aparatura medicala sau de laborator. Atentie, cele mai precise sunt pe domenii de pH; va recomand pe cele in domeniul pH = 5-8 sau 4-8.
4 -- testerele electronice sunt scumpe, necesita calibrari periodice si consumabile costisitoare.
5 -- pt. pescuitul crapului, indicat este sa determinati pH-ul la fundul apei (acest indicator variaza pe palierele de adancime).
6 -- voi incerca sa postez o „vorbire” despre modul de recoltare a probelor de apa pt. determinarea pH si a oxigenului dizolvat, eventual util si admin.-lor de iazuri piscicole.
7 -- problema este pe larg prezentata in cartea „Lacul de acumulare...” / Home
8 -- cat priveste relatia pH – Nada, dati-mi putin timp sa caut in documentatia personala.

Sa auzim numai de bine !!!