Buna seara dragi colegi pescari,

Am o mare problema cu o planta care imi sufoca balta de ceva ani.Nu am gasit in literatura de specialitate denumirea ei(populara sau stiintifica).Credeti ca ma puteti ajuta?Sa nu uit...la capatul radacinii, care este foarte lunga se afla un spin cu 5 colturi foarte ascutite, iar frunzele, care sunt multe si rotunde sunt prinse pe o tulpina groasa.Deasemenea marginea baltii este plina de acesti spini care plutesc pe apa si au o culoare neagra.Daca ma puteti ajuta v-as fi foarte recunoscator.

sal, planta asta se gasea prin baltile de pe malul dunarii, popular i se spune " draci " fructul ala negru cu cinci spini, pana sa se usuce, cand este verde se poate coji usor si are un miez dulce, nu am mai vazut de mult timp planta asta. din pacate nu stiu cum poti scapa de ea, incearca sa o smulgi cu radacina cu tot.
---

Ca o mica paranteza,din acei ,,dracusori,, se poate face un axcelent piure. Poate daca se gasesc intr-o cantitate considerabila va reorientati(valorifica,restaurante de profil). Spor la treaba!

acum 2 ani am fost in delta in SF. Gheorge, localnicii o numesc ,,ciulini de balta"

sal nu reusesc sa vad poza dar cred ca in copilarie am intalnit aceasta planta care este ca o specie de nuferi la suprafata doar ca nu are floare si in pamant face radacina in 5 colturi, care i-am avut de nenumarate ori in picioare cand faceam baie la lac,,la noi au fost distrusi de catre fitofag poate te ajuta cu ceva, sau chinezescul

Domnule Referendaru Daniel
Desi n-am putut deschide poza, din cele scrise de dvs. si colegi tind sa cred ca este vorba de
Trapa natans – cunosc ca cornaci; ciulinul de balta; castana de balta.
Cautati imagini folosind numele stiintific si daca acestea corespund cu ce aveti in balta, trebuie sa stiti urmatoarele:
1 -- „… la capatul radacinii, care este foarte lunga se afla un spin cu 5 colturi foarte ascutite …”
Aceasta este tulpina plantei, poate ajunge si la 2m, iar „spinul cu 5 colturi” este fructul plantei din care primavara a rasarit planta respectiva.
2 -- „… marginea baltii este plina de acesti spini care plutesc pe apa si au o culoare neagra …”
Acestea sunt fructele plantei, numite si „castane de balta” intradevar comestibile, dar ce este mai important pt. dvs. este ca odata ajunse pe fundul apei din fiecare fruct va creste o planta cu 10-15 rozete de frunze care vor genera cel putin tot atatea fructe. Acest fruct ramane viabil pana la 12 ani, majoritatea incoltind insa in primi 2 ani.
3 -- Ciulinul de balta este o planta invaziva extrem de daunatoare prin: raspandirea in masa; eliminarea altor plante; consumul oxigenului dizolvat in apa.

Combatere:
1 -- adunarea plantelor inainte de inflorire sau fructificare.
2 -- colectarea fructelor plutitoare sau de pe mal si arderea acestora.
3 -- popularea baltii cu Cosaş cunoscut si ca Cteno (Ctenopharyngodon idella).
4 -- in SUA se foloseste si combaterea chimica cu ierbicide / (2,4-D) has been tested and deemed safe for use by federal and state agencies /. Nu cunosc echivalentul romanesc al acestui ierbicid.

Pt. informatii suplimentare gugăliti folosind numele stiintific.
Sa auzim numai de bine !!!

sunt ciulini de balta. Copti in jar sunt o adevarata delicatesa

PS. Iata si cateva date interesante (din pacate nu pot sa dau si link-urile aferente)

Un submarin, sau mai degraba un batiscaf vegetal nu mai putin interesant este si castana de apa, numita si ciulinul de apa-Trapa natans. Ambele numiri, aparent contradictorii, sunt perfect justificate, fiecare pentru o etapa din evolutia fructului. La inceput, acoperit de un invelis verde destul de gros, fructul se aseamana foarte mult cu o castana. Invelisul ii serveste ca un colac de salvare : il usureaza cat timp se dezvolta samanta verde, legata de planta mama. Cand fructul s-a copt, franghia de legatura se rupe, iar invelisul verde, descompus de apa, se desprinde, scotand la iveala partea lemnoasa, neagra ca abanosul, cu patru ghimpi ascutiti si cu un mic chepeng. Ingreunat de miezul compact si hranitor, fructul cade pe fundul baltii, acolo unde ancorele ghimpilor il fixeaza trainic, pazindu-l in acelasi timp de gura pestilor.
Batiscaful ierneaza in adancuri. Primavara, radacioara impinge chepengul si se prinde de mal. Cand plantuta a consumat intreaga substanta de rezerva, batisfera se usureaza si incepe sa se inalte, permitand frunzulitelor sa scape din inchisoarea de abanos prin deschizatura chepengului asezat astfel intr-o pozitie mai favorabila.
Iesit la suprafata apei, batiscaful lemnos se lasa purtat de curenti si calatoreste ca o epava, esuand uneori la tarmul marii.
http://www.gradinamea.ro/Submarinele_vegetale_2644_588_1.html

-----------------------------

„… Ciulinul de balta - O alta planta importanta din punct de vedere ecologic si economic este ciulinul de balta. Rodul cu coaja tare care se desprinde de tulpina si cade la fundul apei are un rol important in hrana multor animale acvatice. In perioada coacerii acestor plante, gastele de vara nu par sa se sinchiseasca de ghimpi si navalesc pentru a se hrani asa cum trebuie. Dintre mamifere, bizamii sunt mari amatori de ciulin de balta, mistretii intrand aproape cu totul in balta pentru a se hrani. Chiar si pentru porcul domestic ciulinul de balta reprezinta o hrana importanta. In timpul secetei din Dobrogea de Nord, 1947-1948, mai precis in perioada toamna-iarna acesta era un aliment sigur si pentru paturile sarace. Pe vremuri, in cartierul Comarovca lipovencele stateau ziua in amiaza mare in poarta, oferind trecatorilor spre vanzare ciulini fierti, surprinzatori de gustosi.
Eu (guzi) am mancat pentru prima data, prin 1994, cand mi-a dat un pescar din Gorgova, cand eram cu o lotca pe lacul Fortuna. Ca sa-i recoltezi, apuci planta din centrul "cercului" plin cu frunze, de la suprafatza apei. Se ridica usor fara nici un fel de rezistenta. Ar trebui sa gasesti pe tulpina cateva fructe, cu o forma ciudata de cateva colturi. Le culegi, decojesti coaja verde si mananci miezul, care are un gust asemanator miezului din samburele de caise, dar ceva mai zemos. Mie mi-au placut...
Pofta buna !...”
----------------------------------------

„… Piure de ciulini de baltă. Un piure la fel de bun precum cel de castane sălbatice. În zonele ferite de vânt ale lacurilor curate și în golfurile unor canale limpezi și liniștite plutesc niște plante verzi-roșcate, cu smocuri de frunze late și dințate, la umbra cărora cresc fructe verzi (sau negre când sunt complet coapte). Aceste fructe, de forma romboidală, cu patru ghimpi ascuțiți, de mărimea unor nuci se mai numesc popular și ”fructele dracului” (din cauza formei și a ghimpilor). Ele ar trebui să se numească ”fructele divinității” pentru faptul că în perioadele de foamete sau în situațiile de supraviețuire au salvat multe vieți. Semințele lor sunt căutate insistent nu numai de oameni, ci și de bizami, gâște sălbatice, mistreți și alte viețuitoare, deoarece sunt foarte hrănitoare prin amidonul pe care-l conțin. Pescarii locali, mai nou și unii turiști, au descoperit gustul și aroma lor fină, asemănătoare castanelor sălbatice. Fructele se fierb, se sparge coaja lor dură și li se scot semințele de mărimea unui bob mare de fasole. Semințele se pot mânca ca atare sau se poate prepara din ele un piure delicios dres cu sare, ulei și piper pentru garnitura preparatelor de pește sau cu zahăr și dulceață pentru desert…”
-------------------------