Citat din jazzy
La Alimentara,da,da... Ce carasoi... Iar bibani ca pe Plumbuita,pe canal,abia am mai găsit in Delta... Undita de stuf,frumos matisata,rar bambus sau "piper",un bidon de 3 l de apa,pachet cu rosii si branza si da-i bice pe pe biciclete
... Mi-aduc aminte când am ratat ultimul bac care mă trecea din Saltave la Facaeni si am dormit pe malul Borcii... Aveam fix 12 ani... Am băgat juvelnicul cu peste(plin ochi) in Dunăre si mi l-au rupt câinii de la ferme,a fugit tot pestele...:) Ce vremi...

bai nene, se strica apa in bidoanele alea, pe bune... prindea un gust de plastic...

Ultimul vagon era rezervat. Plin ochi de pescari. Venea nasu si de 3-4 ori. Facea personalul 3 ore pana la Dridu. Se tragea semnalul de alarma mai abitir ca la revolutie. De prin clasa 8 a mergeam pe jos pana la gara sa prind trenul din Nord. Ajungeam pe balta pe intuneric... Carasul era cat capacul de la wc. Prin liceu l-am cunoscut pe Nea Cirligel. Era dat dracu mosu...

Cât despre bălţile de filială...unele chiar aveau peşte.
Îmi aduc aminte că într-un an "descoperisem" balta Ileana-Naipu.
Paznic era nea Mielu. Exigent, pisălog, dar politicos, dădea tot timpul ocol bălţii şi ridica juvelnicul.
Avea caras frumos, făceai repede cantitatea admisă. Apoi, trebuia să pleci.
Noi erau un grup de 4 colegi, ajungeam pe baltă înghesuiţi într-un Trabant. Cam la a treia sau a patra ieşire, ne-am hotărât să-l facem, mai mult în glumă, pe nea Mielu.
Am ascuns un juvelnic imens, de neam prost, într-un loc nepescuibil, cu vegetaţie, cam la 20-30 metri de noi. Majoritatea peştilor îi puneam acolo. În juvelnicele din faţa noastră, cam 2-3 caraşi.
Nea Mielu ne-a vizitat de câteva ori, a văzut prada s-a mirat, dar...s-a prins că este ceva care nu-i în ordine.
Până la urmă, a stat lângă noi până am prins şi la noi cantitatea cuvenită. Am strâns sculele, le-am şters, am tras de timp, nea Mielu nu pleca. Până la urmă, am pus juvelnicele în maşină şi am plecat.
Juvelnicul ăla mare l-am lăsat ascuns.
Noi am urcat dealul cu maşina, am oprit şi l-am văzut pe nea Mielu dispărând în zare. Atunci repede înapoi, juvelnicul ăla doldora în maşină şi ...dă-i bice, şofer.
Nea mielu pândise şi el pe undeva şi venea în goana mare, rotind deasupra capului un cionmag cât toate zilele.
Ca să fie totul complet, ne-am oprit în sat, am întrebat unde stă nea Mielu şi l-am aşteptat la poartă, cu prada lângă maşină, la umbra unui salcâm.
Când a apărut nea Mielu, pe înserat, s-a crucit.
Nu ne-a lăsat să plecăm, nevastă-sa a tăiat o găină şi ne-a poftit la masă.
A fost o seară nemaipomenită, am rămas prieteni cu nea Mielu, nu ne-a mai controlat niciodată juvelnicele.
Doamne, ce vremuri!

Să ai odihnă uşoară, nea Mielule, iar dacă pe cea lume există bălţi cu peşte, sunt sigur că tot pe malul bălţii te voi găsi, când va fi timpul!

Asa este,se "clocea" apa oricata umbra aveai... Mai târziu s-a rezolvat caci am descoperit gustul unor altfel de bidoane...

ce vremuri frumoase, eu am inceput pescuitul pe pasarea 3, dimineata, la big berceni era masina full se rupeau trestii,inghesuiala ce sa mai zic la ,ira nici nu mai oprea masina de 3, la viscofil nici atit. aveam trestii cumparate din obor din trei bucati 30 de lei costa una buna sau 20 de lei din doua bucati. nea gelu era atunci paznic, noi aveam permis la diana si venea la noi in control si ne spunea sa nu retinem ciortanica, ca ne ia permisele. de prins se prindea peste si la undite si la lansete ( noi nu aveam), imi aduc aminte prima pereche de t-euri cind mi-a adus-o tata DUMNEZEU SA-L IERTE, nu imi mai incapeam in piele de bucurie. apoi a facut saracul TATA imprumut la CAR , fara sa stie mama si mi-a dat bani sa-mi cumpar lansete si mulinete, am cumparat pentru inceput 2 lansete germina de 1,95, si 2 mulinete delfin4, eram in culmea fericirii. dimineata , mergeam pe jos pina la filaret ( stau in berceni la sc de politie), si luam masina de la capat, dar tot inghesuiti ajungeam , dar eram in lumea noastra cind coboram, unde auzeam si noi ca merge pestele, la filastache, la postavari ,la canton, etc, sau cind era un sofer de treaba ne ducea pina la plopi. in timp a trebuit sa schimb inelele de la lansete si doamne ce-l mai cautam prin obor duminica sau la filiala simbata pe nea SEPY ( dumnezeu sa-l odihneasca). pe urma dai si invata sa matisezi, cauta lac care sa nu crape, ehheee, ce vremuri.

scuze vineri la filiala , merg si acum vinerea cind am timp.

Citat din audi2004
ce vremuri frumoase, eu am inceput pescuitul pe pasarea 3, dimineata, la big berceni era masina full se rupeau trestii,inghesuiala ce sa mai zic la ,ira nici nu mai oprea masina de 3, la viscofil nici atit. aveam trestii cumparate din obor din trei bucati 30 de lei costa una buna sau 20 de lei din doua bucati. nea gelu era atunci paznic, noi aveam permis la diana si venea la noi in control si ne spunea sa nu retinem ciortanica, ca ne ia permisele. de prins se prindea peste si la undite si la lansete ( noi nu aveam), imi aduc aminte prima pereche de t-euri cind mi-a adus-o tata DUMNEZEU SA-L IERTE, nu imi mai incapeam in piele de bucurie. apoi a facut saracul TATA imprumut la CAR , fara sa stie mama si mi-a dat bani sa-mi cumpar lansete si mulinete, am cumparat pentru inceput 2 lansete germina de 1,95, si 2 mulinete delfin4, eram in culmea fericirii. dimineata , mergeam pe jos pina la filaret ( stau in berceni la sc de politie), si luam masina de la capat, dar tot inghesuiti ajungeam , dar eram in lumea noastra cind coboram, unde auzeam si noi ca merge pestele, la filastache, la postavari ,la canton, etc, sau cind era un sofer de treaba ne ducea pina la plopi. in timp a trebuit sa schimb inelele de la lansete si doamne ce-l mai cautam prin obor duminica sau la filiala simbata pe nea SEPY ( dumnezeu sa-l odihneasca). pe urma dai si invata sa matisezi, cauta lac care sa nu crape, ehheee, ce vremuri.

Nea Gelu, zis Gealache, cu defect la un ochi...mda, ce vremuri!

Oare la Saltavele se mai poate pescui ? Eu dadeam la Ferma 2 ( ne suiam in tractorul de Ferma 2 si ne ducea pana acolo) sau in balta urmatoare.Manca carasul non-stop !

am copilarit in satul Drogu, comuna Galbenu , judetul Braila. satul asta, este asezat pe malul lacului Jirlau despartit de un dig cu cale ferata unde erau niste locuri deosebite de pescuit crap in special la bob, sau spre visani pe canal la S13 unde ajunsesem sa prind numai cate 20-25 de carasi, , faceam mincarea si plecam. Cu timpul, ne-am marit si am inceput sa observam ca bagau tiganii cosuri la cazanul de tuica sau la semnal si ne faceam ca ne scaldam , le mutam cosurile si a doua zi ne duceam la scalda si le ungeam,. era plin de peste lacul asta, toamna cand se racea se dadea drumul la apa in buzau si ne bagam la mana si fara un sac de peste nu ieseam . ne-au prins si paznicii cu pusca dar ptr un pachet de carpati si ca nu luam decat caras ne lasau in pace

Nu scrie nimeni de Buftea, Chitila,"Contesa",Baneasa,Herastrau,Floreasca,Tei, care pina in 72 au fost pe permis !? Apoi dupa 80 din Sarulesti pina in Dorobantu (Cotofanca si Valea Capitanului+ Sarulestiul...la inalta tensiune).
Scria cineva de "Ferma Rosia" cu celebrul "ban de argint",care pescuia la dig din apa pina "la git".
Canalul Dorobantu pentru "barcagii) ,plus EA cum care EA (DUNAREA),interioara pina la Braila,unde nu vedeam 2 pescari pe 3-4 km.
Acum cind ne aducem aminte ca unde stateam (pe strada sau in bloc{blocuri},nu erau mai mult de 2-3 pescari,ni se pare ca eram la marginea societatii,.dar viata a dovedit contrariul. cele bune
ps o sa rideti, dar cind Dimbovita nu era taluzata prindeam caras si clean mare la pod la Cotroceni.