Avand in vedere ca sezonul 2016 se apropie de final iar politica si mondenul tind sa acapareze cam toate subiectele de pe forum, ma gandesc sa invit la dezbatere cele doua categorii de pescari, pe deoparte traditionalistii,adeptii tehnicilor si momelilor clasice si pe de cealalta parte, pe cei ce urmaresc si adopta noile tehnici de pescuit precum si noutatile in materie de nade si momeli.
As vrea sa intelegem cu totii daca noile tehnici de pescuit si noile nade sunt mai bune decat cele traditionale sau sunt doar strategii de marketing.
Prindem mai mult peste acum odata cu nadele si momelile prefabricate decat atunci cand ne pregateam singuri patratica sau cocolosul,sau e doar o falsa impresie fabricata de producatorii de scule si momeli?
Rog pe combatanti sa nu se zgarceasca cu detalii si amanunte despre nade,monturi si tehnici.

Chiar daca am deprins tehnica si pasiunea pescuitului pe vremea cand cam toata recuzita necesara se asigura prin autoutilare nu pot sa nu constat faptul ca in prezent accesoriile din trusa de pescuit au evoluat si s-au diversificat atat de mult incat uneori nici chiar cei ce le vand nu stiu sa ni le prezinte foarte exact.
Spre exemplu,acum 20-25 de ani imi fabricam singur monturile,de la agrafe pe care le confectionam din sarma otelita de la cablu de macara ,pana la momitoare pe care le confectionam din sarma galvanizata.
Pentru o zi de pescuit era necesara inca o zi de pregatiri.
Mamaliga de arc,patratica,cocolosul cu sofran,porumbul fiert cu zahar si vanilie la oala de presiune,toate astea imi luau aproape o zi.
Astazi ,foarte putini pescari mai pierd timpul cu prepararea nadei sau confectionarea monturilor.
Intrebarea ar fi daca prindem mai bine acum cand cumparam totul de la magazin ,decat atunci cand ne pregateam totul in detaliu.
Oare pescuitul de astazi tinde spre superficialitate sau e o evolutie fireasca?

Citat din ahhab
Chiar daca am deprins tehnica si pasiunea pescuitului pe vremea cand cam toata recuzita necesara se asigura prin autoutilare :) nu pot sa nu constat faptul ca in prezent accesoriile din trusa de pescuit au evoluat si s-au diversificat atat de mult incat uneori nici chiar cei ce le vand nu stiu sa ni le prezinte foarte exact.
Spre exemplu,acum 20-25 de ani imi fabricam singur monturile,de la agrafe pe care le confectionam din sarma otelita de la cablu de macara ,pana la momitoare pe care le confectionam din sarma galvanizata.
Pentru o zi de pescuit era necesara inca o zi de pregatiri.
Mamaliga de arc,patratica,cocolosul cu sofran,porumbul fiert cu zahar si vanilie la oala de presiune,toate astea imi luau aproape o zi.
Astazi ,foarte putini pescari mai pierd timpul cu prepararea nadei sau confectionarea monturilor.
Intrebarea ar fi daca prindem mai bine acum cand cumparam totul de la magazin ,decat atunci cand ne pregateam totul in detaliu.
Oare pescuitul de astazi tinde spre superficialitate sau e o evolutie fireasca?

Din cand in cand eu imi las recuzita moderna acasa si iau 2-3 undite, o bucata de mamaliga, niste paine, un pachet de malai, cumpar niste viermusi de la vanzatorii ambulanti si merg la pescuit ca in copilarie! Acolo eventual mai scot cateva rame bastinase si nu va spun ce caraseala fac, mai ceva decat tot pescuitul modern care face obiectul marketingului de profil.

Imi aduc aminte cand mergeam la pescuit, pusti fiind, plecam pentru 2-3 ore, la o caraseala, si ma uita Dumnezeu pe balta pana noaptea cand abia mai vedeam pluta! Cateodata ramaneam si fara mancare si mai ciupeam si din mamaliga de momeala! Bineinteles ca mamaliga era facuta pentru consum, nu era facuta ca acum, cu chimicale, cu arome de scoica sau de mai stiu eu ce, tragea ciortanul si carasul la patratica de nu se poate!

Acum a mai ramas ca in locul batranei plute din cocean sa ne punem pluta cu bluetooth care sa ne transmita notificari pe smatphone cand trage pestele!

Pescuitul este frumos oricum dar acea simplitate, suspansul asteptarii era mai presus de toate tehnicile de marketing de acum! Si culmea, chiar prindeam peste!

Citat din petrescug
Din cand in cand eu imi las recuzita moderna acasa si iau 2-3 undite, o bucata de mamaliga, niste paine, un pachet de malai, cumpar niste viermusi de la vanzatorii ambulanti si merg la pescuit ca in copilarie! Acolo eventual mai scot cateva rame bastinase si nu va spun ce caraseala fac, mai ceva decat tot pescuitul modern care face obiectul marketingului de profil.

Imi aduc aminte cand mergeam la pescuit, pusti fiind, plecam pentru 2-3 ore, la o caraseala, si ma uita Dumnezeu pe balta pana noaptea cand abia mai vedeam pluta! Cateodata ramaneam si fara mancare si mai ciupeam si din mamaliga de momeala! Bineinteles ca mamaliga era facuta pentru consum, nu era facuta ca acum, cu chimicale, cu arome de scoica sau de mai stiu eu ce, tragea ciortanul si carasul la patratica de nu se poate!

Acum a mai ramas ca in locul batranei plute din cocean sa ne punem pluta cu bluetooth care sa ne transmita notificari pe smatphone cand trage pestele!

Pescuitul este frumos oricum dar acea simplitate, suspansul asteptarii era mai presus de toate tehnicile de marketing de acum! Si culmea, chiar prindeam peste!

Intradevar,foarte bine descrisa imaginea pescuitului copilariei.
Trestia simpla,o pluta de cocean cu putina oja rosie,o mana de mamaliga si bucuria pescuitului.
Dar oare am putea pescui astazi in acest mod,concurand cu avertizori, statii sonare ,atractanti, arome , mixuri,dipuri si tot arsenalul modern?

Eram copil,pana in liceu...

Pe o apa de deal catre munte cum era Teleajenul la Homoraciu nu pescuiam la pluta.
Pe guta aveam o ata rosie/stridenta innodata si pescuiam la mana. Cand simtea trasatura actionam.
Cei mai mari si mai buni decat mine dadeau dupa clean sau mreana si aveau alta tehnica de pescuit. Si prindeau.

Din pacate copilaria s-a sfarsit repede. Scoli departe de apa m-au exilat si disparitia luncii raului (pentru barajul de la Maneciu s-a exploatat balastul din aval si s-a ras lunca pana la Valenii de Munte) au distrus Raiul.

Mult mai incoace, dupa 2000, am inceput sa merg iar la pescuit. Mai intai fara ambitii, mai apoi cu ceva inversunare legata de rezultate. Mi-a trecut.

O vreme m-am echipat pentru pescuitul la crap, la un nivel mijlociu. Fara mari capturi. Niste hoti m-au dezechipat complet de echipamentul de crap in primavara anului trecut. Dar nu sunt suparat. Am revenit la prima dragoste, varga. Si mai am o nebunie, bologneza. Daca nu ma omoara vantul imi place sa dau la pluta mica, sub 5 gr, la 15 m de mal, acolo unde nu ajungi cu varga.

Revenind la subiect: peste prin balti este foarte putin spre deloc (excudem C&R). Putem pescui si cu drone, daca peste nu e, nimic nu e (apud Marin Preda).

Sa auzim de bine,

TDF

Dupa o pauza de mai multi ani, am ajuns anul acesta din nou cu Cioli pe Livada 4, insa, nicio sansa fara lansete, cel mult, fara senzori si alte electronice, oricum, impreuna cu senzorii folosim si clasicele bambine, in rest, asa cum spune colegul tdf, unde nu e, nu e, si trebuie sa cauti...😉
Cat despre ceea ce folosim, te adaptezi, in Dacia, te porti ca dacii......pe fiecare apa, desi, mamaliga si porumbul nu ne-au facut de ras pana acum in majoritatea cazurilor...

Citat din dalearober
Dupa o pauza de mai multi ani, am ajuns anul acesta din nou cu Cioli pe Livada 4, insa, nicio sansa fara lansete, cel mult, fara senzori si alte electronice, oricum, impreuna cu senzorii folosim si clasicele bambine, in rest, asa cum spune colegul tdf, unde nu e, nu e, si trebuie sa cauti...😉
Cat despre ceea ce folosim, te adaptezi, in Dacia, te porti ca dacii...:)...pe fiecare apa, desi, mamaliga si porumbul nu ne-au facut de ras pana acum in majoritatea cazurilor...

Eu am vazut un mos care pescuia la crap cu undita din trestie de zahar, intr-o barca facuta din scanduri, smolita! Avea locul sau retras, nu deranja pe nimeni, nici invers. Vreau sa va spun ca toata balta era plina de crapisti si lansetisti, scule cumparate pe bani grei, senzori scosi din cutii poleite, bucurie mare cand prindeau cate o bucata trecuta de 2 kg! Iar mosulica, de cateva ori pe zi il vedeai cum pleaca cu crapul la plimbare. Mai intai ii dedea drumul, cu undita cu tot, il lasa sa faca cateva ture pe garla si cand pestele obosea il scotea incet cu barca la mal. Numai bucati de la 10 kg in sus, recordul a fost de vreo 18-19 kg/buc, salonta si cteno! Mosulica venea dimineata in recunoastere, se uita pe garla si ne zicea: azi tataie nu trage pestele, poate maine. Daca mosul era la pescuit inseamna ca in ziua aia mergea pestele. Era prin anii 92-95! Apoi s-a ales praful!

Citat din petre_n
Eu am vazut un mos care pescuia la crap cu undita din trestie de zahar, intr-o barca facuta din scanduri, smolita! Avea locul sau retras, nu deranja pe nimeni, nici invers. Vreau sa va spun ca toata balta era plina de crapisti si lansetisti, scule cumparate pe bani grei, senzori scosi din cutii poleite, bucurie mare cand prindeau cate o bucata trecuta de 2 kg! Iar mosulica, de cateva ori pe zi il vedeai cum pleaca cu crapul la plimbare. Mai intai ii dedea drumul, cu undita cu tot, il lasa sa faca cateva ture pe garla si cand pestele obosea il scotea incet cu barca la mal. Numai bucati de la 10 kg in sus, recordul a fost de vreo 18-19 kg/buc, salonta si cteno! Mosulica venea dimineata in recunoastere, se uita pe garla si ne zicea: azi tataie nu trage pestele, poate maine. Daca mosul era la pescuit inseamna ca in ziua aia mergea pestele. Era prin anii 92-95! Apoi s-a ales praful!

Am cunoscut si un mosulica identic cu cel din povestea ta. I se spunea Nea Carligel. Numai ca era prin anii 80

Revenind la topic, trebuie facuta o diferentiere foarte clara intre pescuitul in ceea ce eu numesc "ligheane" si Dunare sau Delta Dunarii.
In ligheane nu merg, nu cunosc, din experienta proprie. Din ceea ce am auzit si citit, chimicalele (bile, paste, pelete etc) au intaietate.
Pescuitul in ape salbatice schimba total abordarea. Momelile naturale au prioritate. Porumbul uscat si mamaliga fara arome, fara chimicale, la crap, sunt de departe, cele mai bune.
Exista exceptii, in locuri pregatite, momite, suficient timp, cu spartura de boilies si boabe de porumb. In aceste cazuri o bila cu aroma potrivita va face diferenta.
Diferenta intre pescuitul din barca si cel de pe mal este, iarasi, o diferenta enorma. Este imposibil sa "prinzi" pragul sau structura submersa de pe mal. Castiga barca fara doar si poate.

Citat din petre_n
Eu am vazut un mos care pescuia la crap cu undita din trestie de zahar, intr-o barca facuta din scanduri, smolita! Avea locul sau retras, nu deranja pe nimeni, nici invers. Vreau sa va spun ca toata balta era plina de crapisti si lansetisti, scule cumparate pe bani grei, senzori scosi din cutii poleite, bucurie mare cand prindeau cate o bucata trecuta de 2 kg! Iar mosulica, de cateva ori pe zi il vedeai cum pleaca cu crapul la plimbare. Mai intai ii dedea drumul, cu undita cu tot, il lasa sa faca cateva ture pe garla si cand pestele obosea il scotea incet cu barca la mal. Numai bucati de la 10 kg in sus, recordul a fost de vreo 18-19 kg/buc, salonta si cteno! Mosulica venea dimineata in recunoastere, se uita pe garla si ne zicea: azi tataie nu trage pestele, poate maine. Daca mosul era la pescuit inseamna ca in ziua aia mergea pestele. Era prin anii 92-95! Apoi s-a ales praful!

Asta e ceva ce nu gasesti in niciun magazin de profil.Se numeste experienta.
Ma gandesc totusi daca nu ,odata cu comoditatea asta de a cumpara totul de-a gata, nu cumva intram in niste tipare care ne fac sa copiem si sa nu mai fim atenti la detalii.
O alta intrebare care ma framanta ,este daca valoarea echipamentului este direct proportionala cu satisfactia si cu calitatea timpului petrecut pe balta.
Eu unul am inceput pescuitul in copilarie,pe rauri repezi de deal inalt-munte si am parcurs cam toate etapele pana la pescuitul crapului cu scule de valoare medie si cu tot arsenalul ,inclusiv vaporas de nadit.
De fro doi ani nu mai plantez(mi se pare ca e prea simplu acest mod de a pescui) si parca imi fug ochii mai mult la pluta decat la swingeri.
Sa fie oare faptul ca imbatranesc si dau in mintea copiilor?

E posibil.
Au mai patit-o si altii.