Mai baieti, treaba cu azotul (de fapt azotatul de amoniu) sta in felul urmator:
Un sac de 50 gk costa catre 200lei. El serveste ca si ingrasamant in apa pentru dezvoltarea florei acvatice, a unor alge microscopice de culoare verde (vi s-a intamplat sa mergeti pe o balta si sa gasiti apa verde), ajuta la inmultirea zooplanctonului. Ca si efect secundar apare racirea apei (azotatul de amoniu in contact cu apa produce o reactie endoterma). Acum, va rog sa gandit ca niste oameni maturi cati saci ar trebui aruncati in apa intro balta de 10ha cu o adancime de 2m... astfel incat sa scada temperatura cu 1 grad celsius . Noi, am vrut sa cumparam pentru la ANVIR 2 saci de azotat sa racim sucul de roscove si am renuntat la idee (datorita pretului) si am cumparat 10 blocuri de gheata (din acelea paralelipipedice) care si-au facut treaba exceptional de bine si la jumatate din pret.
Concluziile le puteti trage singuri la "cum sta treaba cu azotul" sau cum sun unii pescari "pastile de azot".
Vreau sa mentionez faptul ca cei care utilizeaza aceasta metoda de ferilizare a "lacului" nu fac decat sa il polueze cu nitriti si alte chestii remanente mult timp in apa si in carea pestelui. Mai multe amanunte va poate oferi dl.dr.Burian Petru care este de specialitate (este meserias).

Acum astept sa-mi sariti la "cocoasa" ca iau partea "colegilor" administratori de balti. Eu nu utilizez asa ceva la mine in balta si nu sfatuiesc pe nimeni sa o faca, dar daca unii admini de balti pot procura pe "moca", nimeni nu-i va convinge de faptul ca-si fac rau singuri.

Cu prietenie,
Eugen Fetes

nu sarim la gatul nimanui..tot ce stiam eu era folclor de pe balta si de aceea am rugat pe cei mai cunoscatori sa posteze...dar stiu sigur ca e o metoda( nu dat drumul la apa) prin care fac pestele sa nu mai manance...e verificata pe pielea mea.In rest fire intinse tuturor

Eugene, asa o fi, ca prea-i zici cu foc... Da-mi voie sa-ti zic o poveste, in tema .
Se-ntampla anu trecut, cam pe vremea asta. Eu si EA, ce ne-am zis ? Ia mai da-o dracu de munca, c-om fi si noi oameni si de-ar fi vrut DUMNEZEU, sa ne spetim in halu asta, ne-ar fi facut tractoare ! Taman d-asta, sambata, pe la pranz, eram pe Crevedia, ca-i la o aruncatura de bat de casa ei. Pana seara, n-am shomat; ba un carasel, ba un tenisor, stransesem de-o prajeala.
Frate, asa era o pace sh-o liniste pe malu baltii, de-ai fi zis ca si soarelui i-e ciuda sa mearga spre apus ! Gratarul facut cerea bere si berea cerea gratar, de-am uitat si numarul micilor, sh-al tuborgilor ! La vremea cand intunericul incepea sa ne-mbratiseze, ce-i spun :
-- Puica, hai sa ramanem aci, ca n-o fi moarte de om ! Sa mai vaz si io Ursa Mare, Drumul Robilor, ca dintre blocuri, afar" de reclamele din Piata Unurii sh-alea de la Alba Iulia, noaptea nu-mi arata altceva...
Chit ca doar trebuia sa trecem drumul, am ramas acolo, lungiti in iarba, cautandu-ne fiecare steaua lui.
Lansetele erau pe mal (n-ai voie sa pescuiesti noaptea), felinarul arunca zgarcit abia un licar de lumina. Pe la 1-2, o barca a inceput sa sa faca ture pe balta, ba pe langa maluri, ba pe mijloc. Nu i-am dat atentie, insa-s sigur c-am vazut in lumina lunii pline, cum tragea ceva dupa ea.
... Om fi dormit si noi, f"o ora, doua, si duminica eram primii de aruncam acele-n apa. Coane, unde sambata tot mai vazusem o coada de caras, a doua zi , nimeni, pe toata balta, n-a luat nimic ! Mai mult, tot pestele inota pe la suprafata ! De fapt, impropriu zis, termenul apropiat de realitate ar fi "viermuia" !!!

Asta-i ! Zi-mi tu, acum, care-i explicatia ? Alta decat oareshce magarii facute de cei cu barca, in crugul noptii.

S-auzim (shi) de bine !

Citat din Dr.Hook
Eugene, asa o fi, ca prea-i zici cu foc... Da-mi voie sa-ti zic o poveste, in tema .
Se-ntampla anu trecut, cam pe vremea asta. Eu si EA, ce ne-am zis ? Ia mai da-o dracu de munca, c-om fi si noi oameni si de-ar fi vrut DUMNEZEU, sa ne spetim in halu asta, ne-ar fi facut tractoare ! Taman d-asta, sambata, pe la pranz, eram pe Crevedia, ca-i la o aruncatura de bat de casa ei. Pana seara, n-am shomat; ba un carasel, ba un tenisor, stransesem de-o prajeala.
Frate, asa era o pace sh-o liniste pe malu baltii, de-ai fi zis ca si soarelui i-e ciuda sa mearga spre apus ! Gratarul facut cerea bere si berea cerea gratar, de-am uitat si numarul micilor, sh-al tuborgilor ! La vremea cand intunericul incepea sa ne-mbratiseze, ce-i spun :
-- Puica, hai sa ramanem aci, ca n-o fi moarte de om ! Sa mai vaz si io Ursa Mare, Drumul Robilor, ca dintre blocuri, afar" de reclamele din Piata Unurii sh-alea de la Alba Iulia, noaptea nu-mi arata altceva...
Chit ca doar trebuia sa trecem drumul, am ramas acolo, lungiti in iarba, cautandu-ne fiecare steaua lui.
Lansetele erau pe mal (n-ai voie sa pescuiesti noaptea), felinarul arunca zgarcit abia un licar de lumina. Pe la 1-2, o barca a inceput sa sa faca ture pe balta, ba pe langa maluri, ba pe mijloc. Nu i-am dat atentie, insa-s sigur c-am vazut in lumina lunii pline, cum tragea ceva dupa ea.
... Om fi dormit si noi, f"o ora, doua, si duminica eram primii de aruncam acele-n apa. Coane, unde sambata tot mai vazusem o coada de caras, a doua zi , nimeni, pe toata balta, n-a luat nimic ! Mai mult, tot pestele inota pe la suprafata ! De fapt, impropriu zis, termenul apropiat de realitate ar fi "viermuia" !!!

Asta-i ! Zi-mi tu, acum, care-i explicatia ? Alta decat oareshce magarii facute de cei cu barca, in crugul noptii.

S-auzim (shi) de bine !

Grasane, eu nu am afirmat nicio data ca flacaii nu fac magarii. Au facut, fac (ei, nu si eu )si vor face in continuare. Vor plimba apa (juca zic unii), vor furaja in we, cur curenta pestele (am vazut cu ochii mei la Lucianca in urma cu vreo 5 ani, de atunci nici nu am mai fost acolo) si mai stiu eu la ce magarii se pot preta...
Revenind la azot, el este "folositor" in cazul crapului chinezesc in special. Nu contest faptul ca aculo unde se arunca azotatul de amoniu nu se produce o racire a apei, dar este o chestie punctiforma. Cu totul altfel se pune problema cand se arunca cantitati mari de azotat la calugarul de admisie in balta in special primavara cand pestele este strans la apa mica in vederea boistei. Chestia asta am vazut-o si patit-o tot la Lucianca. De atunci am impresia ca s-a schimbat patronul, deci cele povestite de mine sunt istorie.

Este in lucru si sectiunea baltilor contestate, sa nu le zic altfel. De altfel acum vreo 2 ani era si un top al celor mai slabe balti. Sistemul de votare era insa neadecvat, raportat la frecventa celro care votau in mod fraudulos. Foarte curand vom reforma sistemul de stabilire a topului.

Va multumesc tuturor pt. lamuriri.
In 23 de ani lucrati „la ape” n-am auzit de o astfel de metoda de racire a apelor +/- naturale; de aici si mirarea mea citind in timp unele postari.
1 -- Colegul Eugen are dreptate; in crescatoriile de sanger si novac (pt. dezvoltarea fito- si zooplanctonului, hrana preferata a cestor specii) se practica „ingrasarea apei” cu azotat si fosfat de potasiu, dar costurile sunt mari, iar metoda cu doua taisuri deoarece poate rezulta o hiper-eutrofizare (dezvoltare in masa a algelor), cu multiple riscuri: fluctuatii diurne extreme ale oxigenului dizolvat (si suprasaturarea in oxigen este daunatoare pestilor) + acumularea produsilor de excretie ale algelor in apa, unele fiind iritante sau chiar toxice.
2 -- in schimb furajarea lacului in perioada de weekend, in ariile inaccesibile (de pe mal) cu sculele de pescuit, este o metoda „brevetata” => pestele se aduna in zona furajata, eventual se si satura, iar pescarul „intra in somaj” !!!

Sa auzim numai de bine !!!

Citat din petru
Va multumesc tuturor pt. lamuriri.
In 23 de ani lucrati „la ape” n-am auzit de o astfel de metoda de racire a apelor +/- naturale; de aici si mirarea mea citind in timp unele postari.
1 -- Colegul Eugen are dreptate; in crescatoriile de sanger si novac (pt. dezvoltarea fito- si zooplanctonului, hrana preferata a cestor specii) se practica „ingrasarea apei” cu azotat si fosfat de potasiu, dar costurile sunt mari, iar metoda cu doua taisuri deoarece poate rezulta o hiper-eutrofizare (dezvoltare in masa a algelor), cu multiple riscuri: fluctuatii diurne extreme ale oxigenului dizolvat (si suprasaturarea in oxigen este daunatoare pestilor) + acumularea produsilor de excretie ale algelor in apa, unele fiind iritante sau chiar toxice.
2 -- in schimb furajarea lacului in perioada de weekend, in ariile inaccesibile (de pe mal) cu sculele de pescuit, este o metoda „brevetata” => pestele se aduna in zona furajata, eventual se si satura, iar pescarul „intra in somaj” !!! :c:

Sa auzim numai de bine !!!

Domnule Burian imi cer sczue fata de nedreptatea care am comiso fata de dvs cu ocazia unei postari in care v-am jignit,uneori ma las furat de val.Am avut o explicatie extraordinara la ce se intampla de fapt pe baltile din apropierea Constantei (Ghiolul mare ,Corbu mare,Corbu mic) care sunt poluate cu nitriti fapt relatat si in presa locala .Cel mai deranjant pentru mine este Siutghiolul ramas fara urma de rapitori .In fiecare vara spre extremitatea sudica ajunge la consistenta pe care ati descriso dvs si mai rau in urma putrefactiei algelor respective apar pete cenusii la suprafata apei si un miros ingrozitor.In ignoranta mea am crezut ca acest fenomen se datoreaza poluarii cu ape menajere care se varsa din abundenta in aceste lacuri.In weekend am fost la pescuit in Mamaia si la locul respectiv trece in fiecare dimineata un cetatean care face un serviciu de noapte undeva in zona si in drumul sau spre casa trece prin preajma nostra.Din vorba in vorba ne-a spus ca toata noapte se pilmba o salupa pe la maluri si arunca azotat .Cred ca este criminal gestul respectivilor administratori care au trnsformat acest lac cu un real potential turistic intro afacere piscicola.In presa locala a aparut constatarea Apelor Romane dar nici o vorbulita despre cauze si masuri .Are acesta institutie parghiile necesare remedierii situatiei ??? si daca da cum.

D-le Constantin Viorel, No problem !
1 -- Nu cunosc lacurile din apropierea Constantei.
2 -- Siutghiolul are apa +/- salmastra iar in acest tip de ape se dezvolta alge filamentoase mari (filamentele unor specii vizibile cu ochiul liber) care prin dezvoltare excesiva + actiunea curentilor si a vantului pot genera aglomerari care dau aspect de „pasta verde” apei.
3 -- Prin putrefactia lor => consum de oxigen pt. descompunerea subst. organice + deficit de oxigen dimineata si suprasaturatie intre orele 12-18 (bule la sup. apei, uneori aspect de spuma) + recircularea nutrientilor pt. alge (cercul vicios) + mal organic care prin descompunere anaeroba genereaza gaze (unele daunatoare pestilor) si mirosul caracteristic; in aceste conditii, la valori limita, putine specii de rapitori mai rezista !!
4 -- poluarea cu nitriti (forma chimica cea mai accesibila algelor) poate proveni din apele freatice poluate in timp cu ingrasaminte agricole + apele menajere (bogate si in fosfor) => hiper-eutrofizare in timp.
5 -- a se verifica daca din salupa se arunca azotat (ar fi un nonsens) sau subst. algicide !!??; ar fi interesant de stiut !
6 -- atata timp cat lacul este concesionat in scop piscicol, Apele Romane nu au nici un fel de atributii, exceptand cazul in care eutrofizarea afecteaza si alte ecosisteme.
7 -- sediul Apelor Romane este vis-a-vis, in curtea Inst. de Cercetari Marine; intrati cu curaj, cautati biologul care lucreaza in laborator si sigur vă va informa cu placere despre situatia lacurilor amintite (daca sunt in program de monitorizare); eventual ne ve-ti povesti si noua cele aflate.
8 -- posibilitati de remediere ale calitatii apei intr-un astfel de lac exista, dar fie sunt tehnic dificile + costisitoare, fie necesita timp mult si un program strict de reconstructie ecologica.

Asteptam vesti !!
[apa plata]

Citat din petru
D-le Constantin Viorel, No problem !
1 -- Nu cunosc lacurile din apropierea Constantei.
2 -- Siutghiolul are apa +/- salmastra iar in acest tip de ape se dezvolta alge filamentoase mari (filamentele unor specii vizibile cu ochiul liber) care prin dezvoltare excesiva + actiunea curentilor si a vantului pot genera aglomerari care dau aspect de „pasta verde” apei.
3 -- Prin putrefactia lor => consum de oxigen pt. descompunerea subst. organice + deficit de oxigen dimineata si suprasaturatie intre orele 12-18 (bule la sup. apei, uneori aspect de spuma) + recircularea nutrientilor pt. alge (cercul vicios) + mal organic care prin descompunere anaeroba genereaza gaze (unele daunatoare pestilor) si mirosul caracteristic; in aceste conditii, la valori limita, putine specii de rapitori mai rezista !!
4 -- poluarea cu nitriti (forma chimica cea mai accesibila algelor) poate proveni din apele freatice poluate in timp cu ingrasaminte agricole + apele menajere (bogate si in fosfor) => hiper-eutrofizare in timp.
5 -- a se verifica daca din salupa se arunca azotat (ar fi un nonsens) sau subst. algicide !!??; ar fi interesant de stiut !
6 -- atata timp cat lacul este concesionat in scop piscicol, Apele Romane nu au nici un fel de atributii, exceptand cazul in care eutrofizarea afecteaza si alte ecosisteme.
7 -- sediul Apelor Romane este vis-a-vis, in curtea Inst. de Cercetari Marine; intrati cu curaj, cautati biologul care lucreaza in laborator si sigur vă va informa cu placere despre situatia lacurilor amintite (daca sunt in program de monitorizare); eventual ne ve-ti povesti si noua cele aflate.
8 -- posibilitati de remediere ale calitatii apei intr-un astfel de lac exista, dar fie sunt tehnic dificile + costisitoare, fie necesita timp mult si un program strict de reconstructie ecologica.

Asteptam vesti !!
== [apa plata]

Domn Pătru, cu tot respectul, cât ar fi de salmastră apa din Siutghiol, vă declar sub prestare de jurământ, că acum 25-30 de ani, în Mamaia, pe unde a fost Casa Vapor ( actualmente H.Piccadilly ), sau vizavi, spre Hangare - Cotul Alb, îl snopeam pe şalău şi biban peste juma de kil, la guvide mic, viu.
Si eram atât de slab echipat !
Cauzele trebuie căutate in altă parte.
Încă ceva ar fi că în toată copilăria-adolescenţa mea de constănţean, am prins DOI caraşi în Siutghiol.Atat.
În rest, şalău, biban, platică mare, tarancă, crap( mai rar ), somotel, ştiucă, iar către Mamaia-Sat lin şi caracudă.
Cred ca interventia omului, necugetata si brutala, atat pe linia popularilor cu specii absente anterior, dar si a turismului zgomotos şi poluant, au modificat lucrurile.

Multumesc pentru informatii o sa merg de curiozitate la Apele Romane sa vad ce zic stiu unde se afla am colaborat pe vremuri cu dansii si il cunosc destul de bine pe fostul director care este ca si dvs domnule Burian colaborator, prof.univ.dr. Secara Eugen cred ca il cunoasteti si dvs avnd in vedere ca ati lucrat in acelasi institut
Cu stima (tot apa plata)