Marii colaboratori ai revistelor de pescuit si firmelor de profil folosesc adesea descrierea unor intamplari din viata lor de pescari pentru a scoate in evidenta trucuri, metode, nade mai mult sau mai putin prinzatoare ori alte giumbuslucuri folositoare. Asta deoarece este mult mai usor sa asociem o tehnica de pescuit cu o povestire...

Prima mea iesire pe Dunare a fost la Cernavoda. Nu aveam cu cine sa merg, iar nevasta-mea imi propusese de mult sa il cunosc, mai ales ca se lauda ca unul dintre cele mai mari pescari ai tuturor timpurilor.
Am ajuns cam greu la Cernavoda, pentru ca autostrada era doar pana la Drajna, apoi trebuia urmata vechea ruta. Odata ajunsi, ne-am asezat cam la 100 metri amonte de picior....
Cand a scos sculele, am ramas Paf! Asa lansete nu mai vazusem in viata mea...scurte, proaste, grele. Acele...imi aminteau de niste imitatii albastre de pe timpul lui Ceasca, despre care toti ziceam ca sunt de concurs.
Pescuitul a inceput relativ repede....intr-o ora el avea un kg, iar eu o rosioara...Peste inca o ora, el 3-4 kg de caras cam la un kg, eu...un caras si niste balosi. Peste inca cateva ore, juvelnicul lui era plin, al meu ramasese cam la fel. Vine unul in stanga mea, arunca sculele, si incepe sa prinda. Cand unul, cand altul. Eu, nimic!
Ma mut la stanga...nimic, la dreapta, nimic. Ochesc un vartej ce trada un prag si lansez hotarat. In cateva minute bambina se lasa in jos. Victorieeeeee!...un oblete!
Era prea de tot. Am strans si am plecat.
Foarte multe mistouri au urmat...km 156**155***154...mistoul 116, 117, 118...
Se pare ca toti trecem prin asta mai tarziu sau mai devreme. Dar ..cu ce gresisem???

Am mancat cateva cuvinte...partenerul meu era instructorul auto al sotiei....
Revin..cu ce gresisem?
A durat cam o luna sa elucidez misterul...
Dunarea formeaza in locul unde am pescuit noi o mica adancitura. Asta se datoreaza substratului mult mai moale, in dreptul primilor copaci. In acel moment, carasi de aproape 1 kg se bateau pe momeala colegului meu, deoarece el arunca chiar in acea groapa. La mine ajungeau numai cei mai mici, care preferau apa mica si curentul puternic.
Ideea este ca, la Dunare, este bine sa evitati intinsurile.
Dar cum ne dam seama unde nu e intinsura?
Simplu...pe langa faptul ca apa tinde sa isi incetineasca curgerea, pe langa rotocoalele si vartejurile ce se datoreaza gropanelor, urmariti malul drept!
Malul drept e cautat nu numai de pescari, ci si de navigatori. Acolo se afla de obicei si senalul navigabil, iar pestii, mai ales in perioada calda, urmeaza acest senal...
Fire intinse si capturi pe cinste!

Buna seara,

Incerc sa ghicesc cu ce ati gresit.... bambina pe Dunare ....

Fire intinse

Cristi

Citat din chrys0606
Buna seara,

Incerc sa ghicesc cu ce ati gresit.... bambina pe Dunare ::....

Fire intinse

Cristi

Bambina poate fi folosita in foarte multe locuri. Vorbim de bambine speciale, grele, si care sunt de mare folos. De exemplu, la km 445, in locurile unde pescuiesc eu, bambina nu este ridicata absolut deloc, iar curentul e ca si inexistent.
Este insa foarte de folos si cand dai in curent. Poate fi tinuta sus, tensionata, iar cand pestele vine catre mal, are momente cand coboara. Cand nu esti atent, burta facuta de fir o ridica la loc.
Nu fiti increzatori 100% in asa zisele tehnici de Dunare, deoarece foarte multe din modurile de pescuit pe balta isi gasesc aplicabilitatea aici. De exemplu, Jean m-a umilit cu o lanseta de 2.1 metri, o pluta de 2 grame si fir de 14. Dadea in curent, la o tehnica pe care am s-o descriu zilele viitoare. Iar pestii erau toti spre kilogram...

O a doua intamplare de neuitat a fost tot la Cernavoda, la piciorul podului de pe malul stang...
Pescuiam pentru prima data la twister. Nu prea stiam unde sa ma pozitionez, pentru ca apa era cam maricica, twisterul se cam agata, asa ca am ales sa stau in partea piciorului dinspre aval.
Am aruncat twisterul si am inceput sa mulinez. Foloseam o mulineta mica, fir foarte subtire, cred ca 0.14... Dupa doua ture de manivela, varful se indoaie, lanseta era ultra light, si scot un salau cam la 0.5 kg....
Bai, ce bafta! Arunc iar...scena se repeta. Salau la 0.5-1 kg....
Arunc iar! Peste! Si inca unul...si inca unul...efectiv eram consternat! Practic nu exista lanseu fara peste. In 20 minute ...8 kg de salau!
Gata, il extermin....
Dar dupa 20 de minute(acelea de mai sus), nici un atac! Asta a fost...toata ziua nu am mai prins decat un bibanel pricajit.
Ce se intamplase? Avem tot timpul obiceiul sa ne intrebam de ce nu prindem, dar foarte putini se intreaba la capatul unei partide reusite...De ce am prins???
Cred ca bancul de salau era cantonat in acea zona. Contrar a ceea ce se spune, rapitorii coexista in apa cu o marja de siguranta obligatorie, foarte rar se intampla ca sa existe o conglomerare care sa atace in acelasi timp.
Spun asta deoarece in secunda in care atacurile de salau s-au oprit, au inceput avatii. Sunt sigur ca a existat o legatura directa intre cele doua momente. Nu stiu daca frica e cuvantul potrivit, dar efectiv unii rapitori nu se suporta in acelasi vad....

-mi pare rau ca ......te corectez,dupa spusele tale pare-ca ai dat in cresa....nu te supara.....sar putea sa am dreptate.
piesele mari au teritorii.

Se poate spune si asa, nu erau piese capitale. Dar a fost o distractie pe cinste....Mai ales ca nu a existat exemplar sub 0.5 kg...
Dar am prins si vreo doi spre 1.5 kg, iar unul dintre ei chiar mai rasarit. Oricum, a fost singura data cand am avut o asemenea cadenta...

Dupa mine explicatia e ca bancurile de salau migreaza.

E dificil de spus ca rapitorii stau in bancuri , dar salaul cred ca face exceptie.

Mi s-a intamplat si mie pe o balta la Corbul Nou de Braila cu salaul sa am trasaturi din 2 in 2 ore pentru o durata de 10 minute de fiecare data, ciclic. Dadeam la imbucatura, deci si asta e o problema.

Nu erau salai mari.... strapazani, dar dupa mine mergeau in banc si intr-o balta cred ca merg in cerc pe langa mal in cautarea hranei.


Chestia cu avatul e normala, avatul pastreaza zona, aminititi-va pe Dnare pe langa cate un mal de cate ori auziti pleoscaitul aproape in acelasi loc intr-o zi, si cred ca era deranjat de aparitia altora, asa ca tragea numai cand nu erau altii in zona.

Parerea mea....


Fire intinse

O alta poveste interesanta....
Va amintiti canicula de anul trecut? Eu da! De cate ori nu am incercat sa dau explicatii stiintifice faptului ca pe unele canale(Ara) pestele nu mai trage datorita lipsei oxigenarii efective a apei...
La Cernavoda exista un canal care , atunci cand scade apa, i se taie comunicarea cu Dunarea in amonte. El devine o balta in care se poate pescui fara probleme la bambina. Aceasta balta nu avea mai mult de 0.5-1 metru adancime, maxim 1.5 metri. Apa scadea incontinuu, oxigenarea era minima si totusi...zona era plina de peste. Caras la greu, ciortan, crap...O sa spuneti ca e normal, ca aceste specii sunt specifice pentru astfel de locuri...
Dar ce spuneti de avati cat piciorul sau salai de toata frumusetea...?!? Am vazut atacuri extraordinare, la un moment in care apa avea temperaturi ce te facea sa crezi ca vei prinde pestele gata marinat....
Obleti erau si in Dunare, totusi avatul ataca in astfel de locuri. La fel si ceilalti....
Vi s-a intamplat ceva asemanator? Si daca da, unde?