Salutare! Am de 2 ani o balta lunga de cca. 17m, lata de cca.8m si adanca (la sapare) de cca.7m (intre-timp s-a mai colmatat dar tot are catre 3m adancime). Sursa de apa sunt 4-5 izvoare subterane cu debit destul de mare si zona apatoasa in care e situat. In primavara lui 2014 am bagat o famile de crap (o femela si 2 masculi) de cca1.5kg fiecare si 4-5 carasi ornamentali. S-au inmultit frumos, Vara le mai dau apa din fantana prin cadere cu o pompa, apa scade la 2m adancime dar se descurca. Iarna trecuta s-au badat la fund, primavara au iesit samd. Anul acesta de Revelion n-am fost acasa si a inghetat brusc la -26 oC si i-a prins pe toti uitandu-se la "petargi". Acu s-a dezghetat total si am cules ultimii pesti morti. Cam 5 galeti de pesti intre 3-15cm. Ce s-a intamplat? In toamna am gasit mort unul dintre crapii mari, el statea tot timpul deasupra printre frunzele de nuferi (ca am si de-alea pe cca. 3 mp) dar pe ceilalti doi nu i-am mai vazut de cand i-am bagat. Sa ma apuc de (re)populat? Oare mai e cineva in afara de broaste prin apa?

lipsa de oxigen?

Prin 15 dec am trecut pe la ei si i-am vazut pedeasupra apei (ca deobicei) dar cam ametiti. Incepuse deja sa prinda pojghita apa la mal. L-am atins chiar cu o paleta de curata, s-a speriat si a fugit la fund. Lipas de oxigen - poate, dar toata vara cum au supravietuit?

Așteaptă pana citește d-l Burian, poate îți da dansul un răspuns. Sau încearcă sa-l contactezi tu. Are cea mai avizata părere......

D-le Chiorean
Cauza, cea mai probabila, este lipsa de oxigen.
Din cele scrise de dvs. se disting mai multe cauze posibile, dar nu „de neinlaturat”
1 -- stratul de depuneri (3-4m !!!) daca contine si subst. organice (resturi de hrana, resturi vegetale, excremente, etc.) reprezinta un consumator al oxigenului dizolvat, prin oxidare si/sau fermentatie. S-ar impune o indepartare a malului depus.
2 -- apa freatica si cea de fantana este deficitara in oxigen. Aerarea apei se face prin stratul de contact aer-apa, fiind favorizata de „valuri”, ploi si fotosinteza diurna a fitoplanctonului.
3 -- podul de gheata (in lipsa „copcilor de aerae”) impiedica oxigenarea apei, reduce drastic fotosinteza, accentuand in timp deficitul de oxigen.
4 -- faptul ca in decembrie (cand pestii trebuiau sa fie in hibernare, in straturile de adancime) pestii erau la suprafata, indica ca in straturile profunde se instalase deja deficitul de oxigen, sau si mai grav, existau si gaze de fermentatie nocive (hidrogen sulfurat, bioxid de carbon, etc.).
5 -- pe perioada verii si in iernile fara strat compact de ghiata, aportul de oxigen a fost suficient pt. sustinerea pestilor existenti.
In concluzie:
6 -- incercati decolmatarea lacului si diminuati depunerea de subst. organice in exces;
7 -- in perioadele calde din vara, mai ales pe durata noptii, gasiti o forma de oxigenare suplimentara a apei (exemp. „arteziana” cu ajutorul pompei).
8 -- pe perioada iernii, functie de extinderea podului de ghiata, mentineti permanent „copcile de aerare” eventual si „arteziana” cu ajutorul pompei, dar fara sa afectati stratificarea apei in zona de fund.
Daca puteti realiza cele de la pct. 6-7-8, merita sa repopulati lacul cu crap si caras, dar la un ordin de marime de max. cateva zeci de exemplare. O densitate mai mare poate depasi capacitatea trofica a lacului si va necesita furajare de compensare.
Sa auzim numai de bine

nu vreau sa pun sare pe rana......dar am auzit o zicala la un vechi meserias in ale pisciculturii: cine nu face copci de aerisire n-are peste in balta.....

mare adevar Dudule !!!

Multumesc pentru sfaturi! Multe din ele le pot face si voi avea grija sa se faca.

Citat din magicbait
mare adevar Dudule !!!

salut didi! l-am pe batranul piscicultor la ce balta sa ma duc la copca. eram in ceata, as fi vrut sa fac o partida dar nu stiam ce balti tin peste care ar putea trage iarna. si asta i-a fost raspunsul: du-te la o balta ingrijita iarna, unde sunt facute si intretinute copci de aerisire. cine nu face copcile astea nu e comod, ci n-are peste. n-are ce sa aeriseasca.