Home Forum Subiecte Invazia somnilor
Invazia somnilor
Cred ca am postat ceva de genul acesta aici insa nu mai gasesc unde asa ca am sa pun din nou ceva despre acest subiect.Precizez ca ce postez nu am scris eu si nu imi apartine .Este luat de pe Facebook
vicento_ragalie_8370a9775d
Mihnea-Petru Pârvu
Un peştişor cât un toc de ochelari ameninţă cu extincţia peştii din bălţile şi apele noastre curgătoare. Nu are duşmani naturali şi mănâncă orice.
Un mic monstru, cât o palmă de mare, a devenit spaima pescarilor şi crescătorilor de peşte din salba de lacuri a Capitalei. Peştişorul, pe numele său comun somnul pitic, iar cel ştiinţific Ictalarus Nebulosos, a câştigat bătălia atât cu pescarii, cât şi cu celelalte specii de peşte. Deşi pescarii amatori îi spun somnul pitic african, de fapt el e de origine americană şi a ajuns în Europa acum vreo sută de ani.
Mănâncă aproape orice, se înmulţeşte întrun ritm ameţitor şi, practic, nu poate fi stârpit! În Ungaria, spre exemplu, e prezent în toate apele curgătoare şi în majoritatea bălţilor. La noi, a ajuns de vreo zece ani, în Bucureşti de opt şi în ultimii doi ani a făcut ravagii. Forumurile site-urilor pescăreşti sunt pline de nemulţumirile pescarilor. Micul „piranha” are, însă, şi calităţi. Se prinde uşor, cu orice momeală, n-are prea multe oase şi e tare gustos!
Pacostea neagră
Unul din principalii păgubiţi de pe urma invaziei este Dumitru Dragomir, concesionarul luciului de apă al Lacului Herăstrău în care somnul pitic a masacrat puietul de crap, caras şi ce i-a mai picat sub nas. Administratorul lacului, Vicento Răgălie, zis Costel, omul lui „Mitică de la Ligă”, e negru de supărare.
„Din ’97 sunt şef peste balta lui nea Mitică şi de vreo opt ani am văzut prima oară «pacostea neagră»! Când l-am văzut prima oară m-am bucurat, mi-am zis că a înviat somnul la mine în baltă. Părea că e de-al nostru. Apoi, am cumpărat de la baza piscicola de la Nucet, de lîngă Târgovişte, un kil jumate de puiet de ăsta şi i-am dat drumul în lac!“, povesteşte Costică cum şi-a făcut-o cu mâna lui.
Practic, omul a băgat în lac circa 800.000 de exemplare de somn pitic, care în doi ani au ajuns la maturitate şi s-au pus pe mâncat tot ce le ajungea pe la mustăţi. „Ajunge la 200-300 de grame foarte repede şi chiar mai mare, de nu-l mai ia nici pescăruşul… „Mănâncă tot ce-i iese în cale, puiet de alt peşte şi icre. Rade tunde şi frezează! Nu mai pot să bag puiet că mi-l mănâncă «somalezii » ăştia…”, oftează omul.
Bun de mâncare, dar frustrant pentru poftitorii de crap
Somnul pitic are carnea de consistenţa celei de pui. „Merge la prăjit şi la saramură, da’ nevastă-mea îl face şi chiftele, cu mult mărar! Nu e gras deloc şi în afară de şiră, n-are oase deloc! Se bucură de el ăia care nu plătesc taxa… Noi, plătitorii, vrem crap şi caras, da’ ne alegem cu negrişorii ăştia!”, ne explică unul dintre pescarii de pe Herăstrău. Cornel Rădulescu, unul dintre veteranii pescarilor din zonă, i-a găsit ac de cojoc: „Singura momeală la care nu prea se bagă e bobul de porumb uscat. Dacă pui altceva, într-o zi umpli cu somn pitic şi două găleţi de Vinarom! De cinci-şase ani e tragedie!”. Valentin Podină, tot „crăpar” şi coleg de suferinţă cu nea Rădulescu, e supărat şi el: „Plătim 1.250 de lei pe an. E frustrant!”.
Muşcă şi la gumă de mestecat
Somul pitic are pe aripioara dorsală şi pe cele laterale câte un spin în care dacă te-ai înţepat ţi se face degetul cât un cârnat. Unul dintre paznicii lacului, Costică a păţit-o şi, de atunci, se uită chiorâş la vietatea de culoare maroniu închis. Pescarii îl prind cu orice momeală: râmă pâine, mămăligă, viermuşi, orice pui în cârlig. „Chiar cu gumă de mestecat sau plastilină!”, râde Costică. Distracţia e că ne-a făcut demonstraţia pe loc. A aşteptat doar vreo trei minute. Într-un sfert de oră prinsese trei! Practic, Ictalarus Nebulosos n-are niciun duşman natural. „Doar cormoranul, toamna, când scade apa, îl mănâncă ca pe seminţe. Dar sunt prea mulţi!”, explică Vicento Răgălie.
Invazie totală!
Iarna, somoteiul se bagă în mâl şi hibernează. Intră într+o stare vegetativă. „Intră şi la jumătate de metru în nămol, de nu-l prinzi nici cu năvodul! De aia, primăvara, în prima lună când iese din hibernare, nu-i bun de mâncat. Că are gust de mâl”, explică unul dintre paznicii lui nea Costel. Lucru confirmat şi de Cornel Harabagiu, comandantul vaporaşului Bucur de pe Herăstrău. „Am urcat, iarna, vaporul pe cavaleţi şi, când neam băgat sub el, să-i curăţăm chila, călcam pe somoteii din mâl!”, râde marinarul de apă dulce.
Toamna, dacă stai pe baltă de la răsărit până la apus, cu două undiţe prinzi şi zece kilograme de somn pitic. „Deaia nu prea mai vin pescarii de crap şi caras! Din cauza «somalezului», se oftică administratorul bălţii. „Pandemia” a contaminat toată salba de lacuri a râului Colentina. Îl găseşti din nord de la Buciumeni până în aval, la Pasărea. Crevedia, Mogoşoaia, Străuleşti I şi II, Griviţa, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Dobroieşti şi Pantelimon.
Niciunul nu a scăpat de invazie, spre disperarea pescarilor sportivi sau profesionişti. Somnul pitic a ajuns şi în Lacul Morii şi, apoi, în Dîmboviţa. Până la Dunăre a mai fost doar un pas, iar pe un forum pescăresc s-a anunţat, încă de anul trecut, că s-a prins aşa ceva şi în Deltă! Mai grav e că ritmul de înmulţire e extrem de rapid. „Dacă e secetă se împuiază şi de două ori pe an!”, e îngrijorat Vicento Răgalie.
AGVPS: „Distrugerea speciilor autohtone e sigură!”
Mugurel Ionescu, responsabilul pe probleme de pescuit al AGVPS, este, la rândul său, foarte îngrijorat. „Este o specie invazivă, adusă în Europa din America la sfârşitul secolului al XIX-lea. Astăzi, este răspândit în aproape toate ţările continentului. La noi a apărut din Ungaria, în special în bazinele râurilor Mureş, Crişuri, Someş, Timiş, Bega, dar s-a răspândit în ultimii ani şi în salba de lacuri din nordul Capitalei, a lacurilor din parcurile de agrement şi în bazinele din incinta Lacului Văcăreşti.
Se presupune că apariţia lui se datorează fie factorilor naturali- inundaţii, deversări, icre eclozate purtate de vânt sau păsări ihtiofage – fie populărilor voluntare, fiind confundat cu puietul de somn sau populărilor ilegale, pentru afectarea intenţionată a unui bazin piscicol.
Aceasta, în condiţiile în care hrana somnului pitic constă în icre, alevini şi pui de peşte, insecte acvatice şi larvele acestora, materii vegetale aflate în descompunere, seminţe de plante, detritus etc”, spune specialistul. Adică mănâncă aproape orice, constituind o adevărată pacoste pentru apele pe care le-a invadat. Specialistul continuă, pe un ton sumbru: „Distrugerea speciilor autohtone este aproape sigură, în codiţiile în care, din cauza ţepilor cu care este dotat pe opercule şi pe înotătoarea dorsală, nu are duşmani în mediul natural!”.
re:Invazia somnilor
Un articol foarte bun, cuprinzator si cu punctul pe "i".
Am semnalat si eu pe aici preconizata catastrofa cu acest invadator care mananca tot si nu are dusmani naturali datorita tepilor cu care este dotat.
Vom vedea ce va fi dar odata inmultit pe ape curgatoare, ajuns in Delta...pare "end of the game".
re:Invazia somnilor
re:Invazia somnilor
Citat din dalearober
Dar americanii ce (au) fac(ut)? Doar nu au ajuns sa nu mai aiba nimic, decat somotei si chinezesc...:)
Salut am vazut un documentar acum multa vreme. Era vorba de o fabrica de conserve care avea un lac din care se aproviziona cu peste, lacul a fost invadat de somotei au incercat sa il prinda cu navod pana la urma au secat lacul si tot nu au reusit sa scape de acest peste. Am prins in 2014 si il aruncam pe mal era viu dupa 4 ore de stat in soare este foarte rezistent
re:Invazia somnilor
Priviti si voi jumatatea plina a paharului:
-Macar e comestibil spre gustos si nu are oase.In curand il vom prinde peste tot GRATUIT.
Asta o sa combata nesimtirea patronului roman de balta.Ala care are 2 carasi in garla si vrea 100 lei,dupa care scade apa ca sa nu-i prinzi nici pe aia.
Asa,o sa-mi iau varga in spinare si tot prind cativa din astia pe orice baltoaca,asa ca sa-mi fac damblaua.
Traiasca somnul asta pitic!
re:Invazia somnilor
Citat din JDERU01
Priviti si voi jumatatea plina a paharului:
-Macar e comestibil spre gustos si nu are oase.In curand il vom prinde peste tot GRATUIT.
Asta o sa combata nesimtirea patronului roman de balta.Ala care are 2 carasi in garla si vrea 100 lei,dupa care scade apa ca sa nu-i prinzi nici pe aia.
Asa,o sa-mi iau varga in spinare si tot prind cativa din astia pe orice baltoaca,asa ca sa-mi fac damblaua.
Traiasca somnul asta pitic!
Ai dreptate dar trebuie sa avem mare grija la tepi daca te intepi in el este nasol.
re:Invazia somnilor
1. Ca musteriul somn pitic va ajunge in toate apele din tara este numai o chestiune de timp.
2. La un moment dat se va stabili un echilibru ecologic intre somn pitic vs. hrana disponibila vs. cormorani, pelicani vs. pescari sau alti pradatori.
3. Dupa cum foarte bine zis-a inainte colegul Jderu, multi concesionari de balti il merita deplin, poate se vor adapta uni dintre ei si la nesimtirea si mercantilismul lor.
4.Vom schimba modul de evaluare a baltilor si le vom judeca asa: "balta asta nu tine nici macar un somn pitic! Hai la alta".
Sa auzim de bine!
re:Invazia somnilor
Astia zic ca a aparut pe la noi acum 8 ani.
Imi aduc aminte ca acum 12-15 ani pescuiam pe Floreasca si prindeam din astia.
Nu erau asa multi intradevar,motiv pentru care erau putin ma marisori dar ii luam acasa si ii mancam pt ca erau foarte buni.
Iesea o ciorba din ce prindeam,caras+rosioara+oblete+somotei din asta,o nebunie!
Cu spinul ala nu e chiar asa tragedie,se inflameaza putin rana si cam ustura dar trece daca esti pescar :D
Prefer oricand un spin de somotei decat un carlig de crap nr.4 intrat in carne cu tot cu "contra" .
Permise pescuit in Marea Neagra, Dunare si pe habitatele piscicole naturale necontractate.
Permisele de pescuit recreativ pentru anul 2026, emise de ANPA, se pot obtine online prin intermediul aplicatiei informatice disponibile pe site-ul ANPA.
[...]
Extras din Ordinul nr. 23/297/2025 privind prohibiţia la pescuit pe anul 2026
(1) Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie-7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie-7 iunie inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.
[...]