Amstat in cumpana daca sa postez acest subiect pentru a nu parea ridicol , dar in comparatie cu ce am citit deseori pe acest forum cred ca nu o sa fie asa. De 24 de ani pesscuiesc pe olt si am mai pescuit incavreo10 pe bistrita si pe barajele din zona bicazului dar acest fenomen nu l-am intalnit . Daca inainte de 90 pe Olt nu se punea problema de a prinde prea mult peste si asta datorita deselor otraviri ce se produceau de la fabrica de coloranti de la Codlea dupa acest an a aparut si pestele , si de la an la an mai mult si mai divers. Platica si mreana erau niste pesti care trageau destul de rar insa intotdeauna se prindea bucati peste 1 kg . De doua saptamani ne-a invadat platica si mreana , trage la orice fel de momeala , daca dai cu porumb iei porumd daca dai cu paine iei la paine , la tot ce pui in ac. Daca vrei in trei ore prinzi si 10kg dar e o problema nici mreana si nici platica nu depaseste 50-100 g , ce sa faci cu acest peste? . Si treaba e ca nu mai are timp si alt peste sa se aproprie de ac. Ce se intampla ? urca pe olt din anumite motive sau e altceva?

asa e Sile, la fel se intampla si dincolo de Fagaras.din informati recente canalul de fuga de la Dridif e plin de platicuta plus o gramada de rosioare. carasul nu are timp sa ia momeala. nu stiu care e fenomenul.

Eu pescuiesc in lacurile de acunulare din zona orasului Slatina.Acelasi fenomen se intampla si aici,dar si in baltile din jurul orasului.Sa speram ca printre noi se afla un specialist si ne poate explica fenomenul.

Cu toate ca nu am pescuit pe Olt , cred ca pestele are cam acelasi comportament ca si in alte rauri. Eu cred din cea ce ai scris ca este un semn al faunei care incepe sa se recupereze. Faptul ca este mult peste de dimensiuni mici asta este un semn foarte bun.Eu am aceasi problema aici, doar ca este vorba de chefal si trage la absolut orice momeala. Solutia (in cazul meu)a fost urmatoarea ; folosirea unur ace mai mari si a unei momeli pe masura (mare). Momeala e bine sa fie mai tare ca sa nu fie furata de pe ac de catre pestele mic.
Daca este vorba de porumb pune mai multe boabe si atunci pestii mici vor intarzia mai mult si in acest timp poate aparea unul mare. Eu am avut rezultat cu aceasta tactica.

fir intins

MREANA
„Trăieşte exclusiv în ape curgătoare; în râurile mari, cu substrat nisipos şi pietros, de la munte până la şes precum şi în Dunăre. Este însă mai frecventă în zona de şes. Primăvara migrează în susul râurilor, iar la sfârşitul toamnei în sens invers; unele exemplare rămân tot anul în zona colinară a râurilor, iar altele în Dunăre. Preferă locurile adânci, cu fund nisipos şi o viteză de curgere moderată a apei.”
Ritmul de crestere (in Mures, conf. lit.): 1an/14cm/42gr; 2ani/16cm/68gr; 3ani/19cm/96gr;

PLATICA
„Peşte de apă stătătoare sau încet curgătoare, plătica trăieşte în Dunăre şi bălţile adiacente, în cursul inferior al râurilor şi în lacuri. ... În râuri preferă zonele cu apă adâncă, lin curgătoare şi cu bental mâlos; în lacuri şi bălţi se regăseşte mai ales în vecinătatea zonelor cu vegetaţie. ... Iarna se adună în cârduri mari care se retrag la apă adâncă, în gropile de iernare.”
Ritmul de crestere (in Delta Dunarii, conf. lit.): 1an/11,2cm/37gr; 2ani/18,4cm/152gr; 3ani/24,7cm/351gr;

Deoarece nu cunosc caracteristicile zonelor amintite (adancime, viteza de curgere, etc.), pot fi avansate urmatoarele ipoteze, derivate din ecologia respectivelor specii:
1 -- pt. mreana este posibil sa fi prins perioada de migrare in aval, eventual chiar o zona de iernare;
2 -- pt. platica, care de regula nu migreaza, ramane varianta cu zona de iernare;
3 -- conf. greutatilor date, este clar ca vorbim de juvenili (1-3 ani/mreana; 1 max. 2 ani/platica);
4 -- conf. sezonului, este perioada de hranire intensiva pt. „rezerva de iernare” deci nu este de mirare ca "rata de prindere” este mare, la orice tip de momeala;
5 -- de acord cu afirmatia conf. careia abundenta de juvenili = imbunatatire ale cond. de mediu, mai ales in cazul mrenei care este o specie sensibila la poluare;
6 -- taliile & greutatile mici + „apetitul exagerat” pot indica insa si un dezechilibru intre densitate si cantitatea de hrana disponibila; sa speram ca nu este cazul !
7 -- in 2-4 ani, dinamica greutatilor va elucida prezenta „enigma”.

Fire intinse & capturi marete (cu respectarea dimensiunilor minime) !!!

Citat din petru
MREANA
„Trăieşte exclusiv în ape curgătoare; în râurile mari, cu substrat nisipos şi pietros, de la munte până la şes precum şi în Dunăre. Este însă mai frecventă în zona de şes. Primăvara migrează în susul râurilor, iar la sfârşitul toamnei în sens invers; unele exemplare rămân tot anul în zona colinară a râurilor, iar altele în Dunăre. Preferă locurile adânci, cu fund nisipos şi o viteză de curgere moderată a apei.”
Ritmul de crestere (in Mures, conf. lit.): 1an/14cm/42gr; 2ani/16cm/68gr; 3ani/19cm/96gr;

PLATICA
„Peşte de apă stătătoare sau încet curgătoare, plătica trăieşte în Dunăre şi bălţile adiacente, în cursul inferior al râurilor şi în lacuri. ... În râuri preferă zonele cu apă adâncă, lin curgătoare şi cu bental mâlos; în lacuri şi bălţi se regăseşte mai ales în vecinătatea zonelor cu vegetaţie. ... Iarna se adună în cârduri mari care se retrag la apă adâncă, în gropile de iernare.”
Ritmul de crestere (in Delta Dunarii, conf. lit.): 1an/11,2cm/37gr; 2ani/18,4cm/152gr; 3ani/24,7cm/351gr;

Deoarece nu cunosc caracteristicile zonelor amintite (adancime, viteza de curgere, etc.), pot fi avansate urmatoarele ipoteze, derivate din ecologia respectivelor specii:
1 -- pt. mreana este posibil sa fi prins perioada de migrare in aval, eventual chiar o zona de iernare;
2 -- pt. platica, care de regula nu migreaza, ramane varianta cu zona de iernare;
3 -- conf. greutatilor date, este clar ca vorbim de juvenili (1-3 ani/mreana; 1 max. 2 ani/platica);
4 -- conf. sezonului, este perioada de hranire intensiva pt. „rezerva de iernare” deci nu este de mirare ca "rata de prindere” este mare, la orice tip de momeala;
5 -- de acord cu afirmatia conf. careia abundenta de juvenili = imbunatatire ale cond. de mediu, mai ales in cazul mrenei care este o specie sensibila la poluare;
6 -- taliile & greutatile mici + „apetitul exagerat” pot indica insa si un dezechilibru intre densitate si cantitatea de hrana disponibila; sa speram ca nu este cazul !
7 -- in 2-4 ani, dinamica greutatilor va elucida prezenta „enigma”.

Fire intinse & capturi marete (cu respectarea dimensiunilor minime) !!! :)

Va multumesc din suflet D-le Petru pentru informatiile date . Santeti ca intotdeauna nemaipomenit de bine documentat in ceea ce ziceti. As fi putut sa ma adresez si direct numai dumneavoastra dar am considerat ca informatiile pe care le pot obtine sant de interes general si ar fi foat pacat. Zona in care stau se afla la 50 km de Brasov spre Tg Mures unde este fabrica de ciment. In acesta zona Oltul curge destul de linstit si merge de la adancimi de jumatate de metru pana la adancimi de doi metri - doi metri si jumatate si solul de pe fundul Oltului e mai mult nisipos dovada si multimea de balastiere .Incodata va multumesc pentru informatiile pe care ni le oferiti

asteapta sa creasca. dar un carlig mai mare si o momeala pe masura poate fi o rezolvare.