De cand s`a incalzit apa, pestele nu mai raspunde asa cum am vrea, la nadele noastre, in special crapul...am citit undeva, nu mai stiu unde, ca in perioada de canicula, Dafniile se dezvolta in mod excesiv, iar pestii se hranesc cu ele, astfel ca pestele isi satisface apetitul cu hrana vie si bogata in proteine, fara a face mari eforturi...deci Daphnia longispina si Daphnia pulex, care fac parte din categoria purecilor de balta si se dezvolta excesiv, sunt in aceasta perioada hrana preferata a crapului??? (am plagiat de pe net)

Coroborat si cu rarefierea oxigenului din apa, putem spune ca pestele are alte "preocupari", in loc sa "raspunda" la nadele noastre ???...sa vina Dom Profesor sa ne "lumineze" !!!

crapul raspunde doar la "nada campioana"

Ciolacule tu esti profesor pe Hagiesti,eu il asteptam pe Profu Burian,el stie ce si cum e cu fauna subacvatica...

si eu astept comentariul,care de fiecare data a fost foarte amanuntit si pe intelesul tuturor.....dar n am putut sa ma abtin sa zic ceva de nada

stai linistit

Dupa modul de hranire pestii pot fi grupati in cateva categorii de baza, dintre care as aminti:

1 -- pesti planctonofagi – se hranesc predominant cu plancton, cei mai cunoscuti fiind:
a – Sângerul (Hypophthalmichthys molitrix ) hrana de baza fitoplancton;
b – Novacul (Hypophthalmichthys nobilis) hrana de baza fiind zooplanctonul, inclusiv toata gama de „pureci de apa”.
O carecteristica de baza a cestor pesti este marimea si orientarea oblig-superioara a gurii si un aparat anatomic f. eficient de filtrare a apei.

2 -- pesti bentofagi - se hranesc predominant cu organisme animale si/sau vegetale de pe substratul apelor, cei mai cunoscuti fiind: Scobarul (mancator mai ales de fitobentos), Mreana (mancator de zoobentos) si Crapul (omnivor).
Toti acesti pesti au gura orientata +/- ventral, cu configuratii caracteristice modului de hranire.

3 -- desi majoritatea speciilor de pesti in stadiile larvare si de alevini se hranesc cu plancton, in stadiul adult are loc fenomenul de specializare a modului de hranire, celelalte modalitati de hranire fiind in cel mai bun caz complementare.
In cazul de fata, Crapul ar trebui sa fie foarte „infometat” pt. a se hrani cu pureci de apa, conformatia gurii sale fiind total neadecvata acestui mod de hranire, nemai vorbind de „dotarile” anatomice necesare pt. filtrarea eficienta a apei, care sunt slab dezvoltate la Crap comparativ cu pestii planctonofagi.

4 -- Deficitul de oxigen dizolvat poate constitui insa un factor de stress important care poate determina scaderea apetitului, pana la oprirea hranirii in situatii limita (pestii „pipieaza” la suprafata apei);

5 -- Stiind ca Crapul are cel mai intes ritm de hranire la temp. apei de 26-28 gr.C, la temperaturi mai mari ale acesteia are loc o diminuare a hranirii, mai ales ca deficitul de oxigen in apa este direct proportional cu temperatura acesteia.

In concluzie:
Temperatura mare a apei poate sa diminueze apetitul Crapului, Dafniile insa nu

Fire intinse si capturi marete !!!