Pentru cine are mâncărimi și/sau plăceri de genul "M..e", "Plm" și poze trucate, să coboare capacul și să tragă apa!

La doi kilometri depărtare de oraşul modern Isaccea (judeţul Tulcea) se găsesc ruinele unei cetăţi extraordinare, cu un trecut glorios şi cu poveşti pe măsură. Are un nume cu rezonanţă stranie, Noviodunum, să recunoaştem, un termen neobişnuit pentru Dobrogea noastră, presărată cu cetăţi cu nume greceşti sau romane. Originea sa se pierde în negura timpului, dar bătrânele pietre au rezistat timp de aproape două milenii, sub stăpâniri diverse (grecească, romană, bizantină sau turcă). Dar de ce a fost mereu o cetate dorită de marile puteri ale lumii?
Răspunsul este simplu: pentru că Noviodunum se afla situată chiar lângă ultimul mare vad al fluviului Dunărea, înainte de vărsarea acestuia în Marea Neagră. Marele Herodot povesteşte că, în anul 514 î.H, pe aici a trecut (pe un pod de vase), însuşi regele Persiei, Darius cel Mare, în timpul expediţiei sale contra sciţilor (istoricul spune că acesta avea cu el o armată de invazie de 600.000 de oameni!). Să revenim însă la misterul numelui cetăţii!
Construirea efectivă a oraşului antic Noviodunum este legată însă de migraţia celtică din al treilea secol de dinainte de Hristos (se pare că au ajuns pe teritoriul actualei Românii în jurul anului 300, după moartea regelui Dromichetes). Tribul britolagilor (britolagai în greacă şi britogalli în latină) a invadat zone importante din actualele Ucraina şi Moldova şi a pus stăpânire şi pe unele regiuni din Nordul Dobrogei. Dacă pe malul ucrainean au ctitorit cetatea Aliobrix, ei au decis să construiască o cetate la fel de importantă şi pe cealaltă parte a vadului de trecere, în a noastră Scytie Minor iar aceasta a fost Noviodunum.
În Dobrogea se ştie de doar două cetăţi ctitorite de celţi, Arubium (Măcin) şi Noviodunum.
Însăşi toponimia acestei cetăţi de la Isaccea ne indică originea sa celtă. Se traduce sub forma de “Noua Fortăreaţă”, pentru că „Nowyo” este termenul pentru nou, iar „dunum” vine de la cuvântul „dun” – „fortăreaţă”, transformat apoi de englezi în “town” – oraş. În Europa există şase situri arheologice identificate, care poartă denumirea Noviodunum: patru sunt pe teritoriul Franţei, unul în Elveţia, iar ultimul, este cel din România. Conform cercetărilor întreprinse în ultimul secol, stăpânirea celtică în diverse zone din Dacia şi Scytia Minor a durat în jur de două secole.
Din ce în ce mai slabi din punctul de vedere al forţei lor militare, celţii şi aliaţii lor bastarni au părăsit spaţiul carpato-danubiano pontic, sub presiunea dacilor lui Burebista şi mai apoi, de teama armatelor romane. Migraţia lor efemeră a lăsat însă o comoară, păzită apoi cu străşnicie de Mari Imperii ale lumii. Şi vremea acestora a trecut, dar Noviodunum-ul veghează încă marele vad de trecere al Dunării şi este gata oricând să ne spună poveştile existenţei sale milenare.

#visitdobrogea #dobrogea #cjc

surse foto .incemtl.ro, infopensiuni.ro
sursa www.povestilemariinegre.ro

DESCOPERIRE URIAȘĂ: La Poiana Cireșului a fost găsită o statuetă veche de 23.000 de ani, realizată de Omul Gravetian!!! FOTO.
“Istoria artei din țara noastră va începe de acum încolo cu această extraordinară descoperire, ea fiind prima de acest fel din România”, ne spune profesorul universitar Marin Cârciumaru, unul dintre arheologii români cu recunoaștere internațională.
Visul de o viață al profesorului Cârciumaru, acela de a găsi o VENUS Gravetiană pe teritoriul României, s-a împlinit pe 22 august a.c. când echipa de arheologi pe care o coordonează împreună cu dr. Elena Nițu, a scos din situl arheologic de la Poiana Cireșului o sculptură unică, realizată de omul preistoric…
Bucuria noastră este cu atât mai mare cu cât am avut, prin intermediul Asociației Geto Dacii, o contribuție financiară majoră la susținerea cercetării de la Poiana Cireșului, atât anul trecut (când, fără susținerea noastră, nu s-ar fi cercetat deloc pe acest șantier), cât și în acest an.

În această zi, la ora 09:00, a avut loc conferința de presă pentru prezentarea descoperirii celei mai vechi sculpturi din România și din sud-estul Europei, la Muzeul Evoluției Omului și Tehnlogiei în Paleolitic din Târgoviște. 2015

http://www.cunoastelumea.ro/descoperire-uriasa-la-poiana-ciresului-a-fost-gasita-o-statueta-veche-de-23-000-de-ani-realizata-de-omul-gravetian-foto/

Ascunderea ruinelor ROMÂNEȘTI de sub Cetatea Alba-Iulia.

https://ziarulonline.com/descoperire-arheologica-surpriza-astupata-cu-pamant-de-ce-nu-se-doreste-sa-cunoastem-istoria/

Descoperire remarcabilă, la sud de Dunăre: mormântul unui NOBIL TRAC, aflat în cel mai mare tumul de inhumație din Peninsula Balcanică.

http://www.cunoastelumea.ro/descoperire-remarcabila-la-sud-de-dunare-mormantul-unui-nobil-trac-aflat-in-cel-mai-mare-tumul-de-inhumatie-din-peninsula-balcanica/

În anul 1846, comunitatea evreilor liberi din localitatea Mănăstireni (Liberis Monastirensis Hebreorum), din apropiere de Orăștie, adresează o scrisoare în limba latină contelui maghiar József Kemény (1795 − 1855). În această scrisoare se afirma că „Sabia Regelui Deceballus” ar fi fost păstrată din generație în generație de conducătorii comunității evreiești din Transilvania, ascunsă între sulurile Thorei (între rimonim și et-hayim). Sabia din fier avea o inscripție cu alfabet grecesc: Dekbalos Dokoioni."
Un articol de Prof. dr. Mihai Popescu


http://www.cunoastelumea.ro/o-sabie-a-lui-decebal-in-muzeele-vaticanului/

Proto-orașele, arhitectura monumentală, primele fundații, artizanatul, metalurgia, tesutul, ceramica, sisteme de însemne ca limbă scrisă, toate au continuat să se dezvolte și sunt motive să se considere Cultura Cucuteni ca una dintre cele mai interesante și dezvoltate proto-civilizații.

https://thraxusares.wordpress.com/2015/05/16/spatiul-romanesc-a-gazduit-cea-mai-mare-civilizatie-a-vechii-europe/

2018 cercetări în incinta cetății Sarmizegetusa Regia din Munții Orăștiei şi a scos la iveală o secţiune dintr-o alee construită în vremea dacilor, pavată cu gresie, blocuri de andezit şi blocuri de calcar; un drum pavat care uimeşte prin înfăţişarea sa şi prin măiestria cu care a fost construit în antichitate.
Drumul antic duce spre o construcţie ale cărei mistere nu au fost încă desluşite, chiar dacă şi aici în ultimele săptămâni au fost efectuate săpături arheologice. Aleea dacilor este bine conservată, pe alocuri fiind ascunsă la trei metri sub pământ, susţin specialiştii de la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş – Bolyai din Cluj Napoca. „În acest an am continuat săpăturile începute anul trecut pe terasa a IX-a din zona sacră a Sarmizegetusei Regia. Am cercetat un nou segment din aleea pavată, care ne-a şi produs o serie de surprize, în sensul că arată altfel, sunt folosite materiale extrem de interesante, tehnica de construcţie este extrem de interesantă. Încă de anul trecut ştiam că aleea pavată foloseşte şi dale de gresie, a existat şi o mică dală de andezit. Anul acesta proporţia s-a inversat, în sensul că avem mai multe dale de andezit şi mai puţine de gresie în tronsonul pe care l-am găsit, formând un fel de mozaic, cu valenţe decorative”, a declarat dr. Gelu Florea, coordonatorul săpăturilor la care au participat arheologi şi studenţi ai Facultăţii de Istorie şi Filosofie din Cluj-Napoca.
Drumul antic pavat, cu o cromatică aparte în antichitate şi cu un aspect somptuos, format din blocuri de andezit şi gresie aduse din carierele aflate la peste 50 de kilometri depărtare (cel mai probabil de pe Dealul Bejan, de lângă Deva), arată posibilitățile de care se bucurau locuitorilor Sarmizegetusei Regia. În acelaşi loc, vizitatorii pot vedea rămăşiţele unor coloane din andezit, grele de peste 3,5 tone, din material adus de asemenea din cariere aflate la zeci de kilometri, de pe Valea Mureşului.

Dacii au folosit blocuri imense de calcar și andezit, dar şi piese din marmură la construcţia sanctuarelor și clădirilor capitalei dacice Sarmizegetusa. Puţine cetăţi antice se pot mândri cu astfel de construcţii mărețe, care au rezistat vreme de peste două milenii, chiar dacă peste ele a trecut furia baroaselor romane, ale armatei de ocupație.
Campania va mai dura circa o săptămână, apoi locurile în care au fost efectuate săpăturile vor intra în conservare, urmând ca anul viitor cercetările să continue. Capitala Sarmizegetusa Regia este cel mai important obiectiv turistic aflat pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina. Vechea capitală a Daciei, înfiinţată în urmă cu peste două milenii, se află în Munţii Orăştiei, la poalele Vârfului Godeanu, considerat de unii dintre istorici „muntele sfânt al dacilor“. Cea mai mare parte din zona Sarmizegetusei Regia NU a fost cercetată sistematic până în prezent.

Conf. Univ. dr. George V Grigore

Surse: hunedoara.adevarul.ro; observator.tv;

http://www.cunoastelumea.ro/noi-descoperiri-in-incinta-cetatii-sarmizegetusa-regia/

Moldova este un spatiu plin de mistere. Nu departe de orasul Iasi, la granita dintre judetele Iasi si Vaslui, in comuna Dranceni, satul Rasesti a fost descoperita o constructie imensa, veche de aproximativ 3.000 de ani, ce se aseamana izbitor cu faimoasele piramide egiptene.
Denumit "Movila de la Rabaia", vestigiul arheologic a fost studiat si analizat, de-a lungul secolului trecut, de numerosi specialisti si istorici printre care il amintim pe profesorul Dan Gh. Teodor, fost director al Institutului de Arheologie din Iasi.
In 1961, acest profesor a fost desemnat sa deruleze un sondaj arheologic de verificare a zonei. "Eu am cercetat aceasta Movila a Rabaiei. Chiar am facut si sapaturi in interiorul ei. Astfel, am gasit o constructie, intr-o galerie, cu barne si un strat de cenusa. De asemenea, resturile ceramice si varful de sageata din bronz fiind specifice civilizatiei scitilor regali, din perioada secolelor IV - V i.d.Hr. Daca ipoteza formulata pe baza observatiilor facute se vor dovedi reale, ar trebui sa admitem ca Movila Rabaiei este mormantul unui important conducator scitic, complexul funerar fiind asemanator cu cel al tumulilor scitici atestati si cercetati partial din zonele de la nordul Marii Negre", declarat Teodor.
"Desigur, daca va exista o cercetare arheologica ampla, care este insa foarte costisitoare, este posibil ca in interiorul acestei constructii sa se gaseasca aur, obiecte de cult sau chiar resturi de oase umane. Dar, fara a formula ipoteze fanteziste, nu se poate spune mai mult. Cert este ca avem in fata o o constructie funerara cu dimensiuni impresionante ce prezinta si un val de aparare. Ea este asemanatoare kurganelor care se gasesc in spatiul asiatic si, cu siguranta, de o valoare istorica foarte importanta", a mai declarat istoricul.
Tiberiu Dogariu, un profesor de istorie din orasul Husi a declarat ca ar putea fi vorba de un monument funerar asa cum nu s-a mai descoperit pe teritoriul tarii noastre. "Asa ceva nu s-a mai descoperit in Romania. E o constructie unicat si care, de-a lungul timpului, a impresionat foarte multi oameni importanti. Va pot spune ca exista mentiuni istoriografice ca fie marele tar rus Petru I, fie sultanul Mehmed al IV-lea sau domnitorul Dimitrie Cantemir au ajuns in aceasta zona si au fost marcati de acest monument funerar. De remarcat ca Movila Rabâia este cel mai mare tumul din zona, dominând Valea Prutului si atragând atentia tuturor celor care ne tranziteaza localitatea. Sapaturile efectuate pâna acum nu ne pot da indicii, însa luând în considerare forma si dimensiunile acestei movile, situarea ei în Lunca Prutului, deci în apropierea apei si coroborând aceste date cu stirile oferite de Herodot, putem presupune ca a fost ridicata în secolele VI-III î.d.Hr., fie de sciti, fie de traco-geti. Nu intram în aceasta polemica deoarece fara cercetari sistematice, efectuate de arheologi, este imposibil sa ne exprimam. Ramâne ca cercetarile viitoare sa ofere informatii mai detaliate despre originea si vechimea acestui tumul", a declarat Dogariu.
Despre acest vestigiu se mentioneaza pentru prima data într-un document din prima jumatate a secolului al XIV-lea, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Marimea si forma vestigiului arheologic a atras atentia de-a lungul secolelor. Timp de jumatate de mileniu au existat numeroase interpretari care au fost date in legatura cu rolul si originea pe care il avea aceasta constructie.
"Jan Gninsky - secretarul solului polon trimis la Poarta nota, în 1677: «Am trecut pe lânga o movila pe care locuitorii o numesc Zaboja... Unii o numesc Movila Hanului, dar fara nici o dovada». De asemenea, Philippe Dupont, secretarul regelui polon Ioan Sobieski, pe care l-a însotit în campania din Moldova din 1696, nota: «Am vazut pe Malul Prutului una dintre aceste movile pe care regele a pus sa o masoare; era înalta de 20 toises - aproximativ 30 metri». Acelasi Dupont nota ca movila era considerata, dupa traditie, drept mormântul unui rege al dacilor care i-a învins pe sciti sau el însusi era scit", a mai declarat profesorul Tiberiu Dogariu.
Legendele locale ne spun ca in acest spatiu ar fi fost inmormantata fie o printesa tatara, fie un conducator al acelor oameni.
Despre acest monument arheologic a scris si Dimitrie Cantemir în lucrarea sa "Descript..io Moldaviae". Acesta mentiona existenta unei movile în apropiere de Husi, numita de localnici "moghila Rabâii", iar de tatari "Hantepesi", adica movila hanului amintind si de doua legende despre movila: în prima se povesteste ca ar fi mormântul unui han tatar, iar în a doua ca acolo ar fi mormântul unei regine a scitilor. "Aicea, la noi, lumea din stramosii nostri vorbeste ca pe aceasta moghila, cu mult timp in urma, ar fi fost ingropata o printesa tatara care a murit pe meleagurile noastre. Asa stim si noi, asa am primit povesti de la bunci, asa spunem mai departe", a povestit Dumitru Negru, in varsta de 72 ani, un satean din Rasesti.
Adevarata istorie a Romaniei nu este inca cunoscuta iar ultimele descoperiri au rolul de a intari acest fapt. Problema cea mai mare este faptul ca nu sunt bani pentru sapaturi arheologice. Sapaturi arheologice care ar clarifica foarte mult din istoria si rolul pe care l-au avut romanii de-a lungul timpului.

sursa: http://www.bzi.ro/
dio line la 10:16

https://dimline.blogspot.com/2014/04/descoperire-extraordinara-in-romania.html?spref=fb&m=1

„Boerebistas, barbat get, luand conducerea neamului sau, a ridicat pe oamenii acestia ticalositi de nesfarsitele razboaie si i-a indreptat prin abstinenta si sobrietate si ascultare de porunci, asa incat, in cativa ani, a intemeiat o mare stapanire si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine; ba a ajuns sa fie temut chiar si de romani pentru ca trecea Istrul fara frica, pradand Tracia pana in Macedonia si Iliria, iar pe celti, cei ce se amestecasera cu tracii si cu ilirii, i-a pustiit cu totul, iar pe boiii de sub conducerea lui Critasiros, precum si pe taurisci, i-a nimicit cu desavarsire...” – Strabon, Geographia.

https://www.descopera.ro/descopera-istoria-romanilor/5108903-burebista-celtoctonul-nimicitorul-de-celti