Home Forum Subiecte Dacii, stramosii romanilor?
re:Dacii, stramosii romanilor?
re:Dacii, stramosii romanilor?
re:Dacii, stramosii romanilor?
re:Dacii, stramosii romanilor?
Citat din Nae_Pntz
deci esti dac. ia trage o injuratura in daca! sau un salut, ca dacii erau niste tipi civilizati.::
Adeseori ma intreb daca e om si nu doar un bot (https://en.wikipedia.org/wiki/Internet_bot) sau, in fine, o creatie pe cat de virtuala, tot atat de inutila si lipsita de ratiune.
Dom`le, eu refuz sa cred ca un om cu o educatie medie poate fi atat de idiot incat sa nu poata face diferenta intre istoria reala, documentata, analizata si fictiune.
Pai sa iei tu "Columna" lui Mircea Dragan si din personajele imaginate de Titus Popovici sa faci surse istorice, e dincolo de limitele stupiditatii.
Dar na!... doar prostia n-are limite, ca-n rest gasim un capat de drum pentru orice.
re:Dacii, stramosii romanilor?
Citat din Dr.Hook
Adeseori ma intreb daca e om si nu doar un bot (https://en.wikipedia.org/wiki/Internet_bot) sau, in fine, o creatie pe cat de virtuala, tot atat de inutila si lipsita de ratiune.
Dom`le, eu refuz sa cred ca un om cu o educatie medie poate fi atat de idiot incat sa nu poata face diferenta intre istoria reala, documentata, analizata si fictiune.
Pai sa iei tu "Columna" lui Mircea Dragan si din personajele imaginate de Titus Popovici sa faci surse istorice, e dincolo de limitele stupiditatii.
Dar na!... doar prostia n-are limite, ca-n rest gasim un capat de drum pentru orice.
pana la un punct este de inteles. in spiritul romanilor este o permanenta stare de pericol, reprezentata de unguri ca principiu si de secui de facto. eu cred ca o resimtim cu totii, de la vladica la opinca, ca sa zic asa, exista o slabiciune in noi toti.
si cu cat suntem mai slabi psihologic si mai ignoranti cu atat inventam sau acceptam inventii care sa ne ïntareasca".
aceasta genealogie de la daci la romanii de astazi ne implineste multe lipsuri si este de inteles bucuria lor. si nu le pasa ca e stupida.
re:Dacii, stramosii romanilor?
re:Dacii, stramosii romanilor?
" A FOST ODATA CA NICIODATA...CATIVA ZIMBRI CURIOSI. TOTUL A INCEPUT IN ANUL 2012, CAND, DIN PARCUL NATURAL VÂNĂTORI DIN NEAMȚ, AU FOST ELIBERATE CATEVA DINTRE ACESTE RARE ANIMALE, IN APROPIEREA COMUNEI CRĂCĂOANI. ZIMBRI S-AU BUCURAT, DIN PLIN, DE LIBERTATEA PROASPAT CAPATATA, INCEPAND SA EXPLOREZE REGIUNEA. SI, CUM URIASELE ANIMALE SUNT MONITORIZATE PRIN GPS, CEI DE LA PARCUL NATURAL AU PUTUT URMARI TOATE DEPLASARILE, PRILEJ CU CARE, AU CONSTATAT CA ZIMBRII AU FACUT O IMPORTANTA DESCOPERIRE ARHEOLOGICA."
403 Forbidden Access is forbidden to the requested page:
DE CE TREBUIE SA TRANSCRIU SI SA FRAGMENTEZ ATATEA TEXTE!?
re:Dacii, stramosii romanilor?
În zona satului Mitocul Bălan, animalele au dat peste un drum vechi de secole bune, lat de 7-8 metri și construit temeinic, cu o fundație de piatra. Simțind stabilitatea acestui drum ce oferă și o vizibilitate bună, dar bucurându-se și de iarba ce creștea aici, zimbrii s-au tot plimbat pe același traseu, până au atras atenția celor care îi monitorizau. Astfel s-a descoperit (sau re-descoperit) acest drum care, deși aduce mult cu șoselele făcute de romani, nu e totuși opera acestora.
re:Dacii, stramosii romanilor?
Descoperirea a trezit și interesul specialiștilor în istorie. Comisarul Vitalie Josanu, șeful Serviciului Patrimoniul Cultural din județ, spune că „Exista o relatare de-a lui Neculce, în care se vorbește despre un anume Gătae Surugiu. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, el ar fi divulgat polonezilor locul unde este ascuns tezaurul Moldovei și a sfârșit decapitat. Găsim de-a lungul acestui drum toponimele Poiana Comorilor, Dealul Comorilor, Vârful Comorii, Piscul Comorii, apar izvoare colaterale și așa descoperim că niște urme și niște elemente sunt în zonă. Iar între drumul de creastă și Hangu există o cetate din epoca Bronzului, care apăra ceva – cel mai probabil traficul – și, în același timp, exercita un control al negustorilor și se ocupa cu paza mărfurilor. Eu am văzut că apare pe hărți această cetate, m-am interesat la Complexul Muzeal Județean și am întrebat de ce nu este trecută în Repertoriul Arheologic Național. A fost un pic de agitație atunci, dar nu s-a schimbat nimic, nici nu mai sunt specialiști care să se ocupe cu lucruri de genul acesta. Informația este la nivel de noutate și de abia de acum ar trebui să se facă o riguroasă cercetare istorică și arheologică”.
re:Dacii, stramosii romanilor?
După câte știm provincia Dacia romană nu s-a extins până aici, iar el dateaza, se pare, mai degraba din perioada medievală. Oamenii din zonă vorbesc demult despre „Calea Mare” și există chiar și un deal cu acest nume în apropiere de Mitocul Bălan, dar istoricii și arheologii nu au reușit până acum să găsească drumul, care ar fi făcut legătura în trecut între acest sat și Hangu, lângă Lacul Bicaz. Se știa însă că această „Cale Mare” era folosită de călugării de la Mănăstirea Secu și de maicile de la Mănăstirea Văratec, iar o ramificație a acestuia făcea legătura, prin Toplița, între Moldova și Transilvania. Nimeni nu se aștepta însă ca aceast drum uitat să fie un drum construit temeinic, ci doar o potecă de munte.
„Eu am auzit despre drumul ăsta de la un brigadier silvic bătrân, care a lucrat vreo 40 de ani la pădure”, spune viceprimarul din Crăcăoani. „Cine stă de vorbă cu el află o mulțime de povesti, dar așa sunt mulți săteni care pot să le arate drumeților pe unde să meargă. Unii știu că a fost drumul folosit pe timpul războiului, alții spun că ar fi mai vechi. Ar trebui să se facă o comisie din specialiști, care să se ducă la fața locului și să facă investigații”, mai spune acesta.
Permise pescuit in Marea Neagra, Dunare si pe habitatele piscicole naturale necontractate.
Permisele de pescuit recreativ pentru anul 2026, emise de ANPA, se pot obtine online prin intermediul aplicatiei informatice disponibile pe site-ul ANPA.
[...]
Extras din Ordinul nr. 23/297/2025 privind prohibiţia la pescuit pe anul 2026
(1) Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie-7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie-7 iunie inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.
[...]