Departe de a fi un peste folositor, carasul are tendinta de a destabiliza mediul in care se adapteaza, astfel, se pare, ca el este direct raspunzator de disparitia endemicei caracude, in arealul careia a intrat. Motivele sunt multiple, concurenta la hrana, carasul fiind mult mai indrazanti si mai rapid, depunerea incrucisata in urma careia nu au rezultat decat carasi etc. In Delta Dunarii s-a observat chair fenomenul de urmarire a femelelor de crap de catre masculii de caras si varsarea laptilor peste icrele crapilor sau chiar mancarea icrelor de crap.
In apele de munte este o adevarata pacoste, odata intrat intr-un lac de munte carasul distruge in cativa ani populatia de salmonide. Este bine stiut ca pastravii depun icrele toamna iar puii ies in primavara, ei bine, cat este iarna de lunga cardurile de carasi umbla neostenite in cautarea icrelor pe care le mananca.

Draga domnule, nu stiu de ce esti atat de suparat pe caras insa parerea mea este ca nu prea ai dreptate.O gramada de partide de pescuit ar fi fost un fiasco daca nu ar fi fost salvate de caras , are un gust minunat si nu e pretentios la momeala. Si chestia ca umbla toata iarna in carduri in lacurile de munte si mananca icrele de salmonide ,iarta-ma dar sant tare rezervat . am crescut pe malurile lacurilor de acumulare de la Bicaz Pangarati si Piatra Neamt si din contra era mancarea preferata a pastavilor si iarna cam hiberneaza saracul ,eu asa stiu.

As vrea ca domnul Buruian sa-si spuna parerea ca de obicei si sa vedem daca intradevar carasul este un daunator ca si specie.Mie frica ca ii atribuim prea multe lucrurei rele

Carasul, ca si specie nu este un daunator in adevaratul sens al cuvantului. El nu este cu nimic mai daunator decat crapul.
Problema la caras este ca s-a inmultit excesiv de mult pretutindeni si ca a invadat chiar si lacuri de acumulare situate la altitudini mari (Vidraru). Prin inmultirea excesiva el aduce urmatoarele "neajunsuri":
- concurenta la hrana celorlalti pesti
- lipsa de interes pentru pescarul sportiv care prefera sa pescuiasca dupa crap...
- lipsa cererii pe piata (datorita inmultirii excesiva in balti, acesta se dezvolta din ce in ce mai greu ramanand de talie mica)
- datorita faptului ca depunerile sunt in numar de 4-5/an (cea mai importanta fiind totusi aceea din primavara) asigura o rata mare de supravietuire indiferent de eforturile piscicultorilor in reducerea populatiei de caras
- numar mare de carasi => consum ridicat de oxigen dizolvat in apa => acumularea respectiva de apa nu mai poate suporta si alte specii in cantitati normale corespunzatoare acelui luciu de apa => pericol ridicat de raspandire a diferitilor paraziti sau a multor boli (datorita densitatii mari).

Ca si metode de lupta impotriva acestui supravietuitor numit caras ar fi:
- secarea baltilor toamna si clorinarea lor (efect cca 3-4 ani)
- introducerea de rapitori (stiuca, salau, biban) pentru micsosarea ratei de supravietuire a puietului => este un cutit cu 2 taisuri deoarece rapitorul nu face diferenta intre 2 pesti de aceiasi dimensiune indirefernt de "marca" acestuia
- "motivarea" pescarilor in a prefera sa pescuiasca dupa carasel in loc de crap

sa fim seriosi,care din noi nu a pescuit sau nu pescuieste la caras?Parerea mea e ca intotdeauna carasul salveaza o partida de pescuit,il folosim si ca nada la rapitori,bun si la friptane,bors,conserva etc.Am avut placerea sa prind carasi peste kil,adevarati adversari

1 -- Perfect si corect raspunsul D-lui Fetes Eugen (prietene, ai trecut extemporalul cu nota 10)
*** Pot doar, sa mai adaug cate ceva:
2 -- „...fenomenul de urmarire a femelelor de crap de catre masculii de caras si varsarea laptilor peste icrele crapilor ...”
Este tocmai invers; crapii masculi fecundeaza „cu succes” icrele de caras !!!
Este cunoscut chiar fenomenul de inmultire a carasilor, in unele lacuri, in care frecventa masculilor de caras este extrem de mica. Acest fenomen a determinat pe unii sa creada că de fapt Caraşi masculi nici nu exista, acestia transformandu-se in femele.
Adevarat este doar faptul ca la multi pesti (inclusiv la caras), dupa o anumita varsta are loc o inversare a echilibrului hormonal => masculii se transforma in femele. Este un fenomen de adaptare al unor specii pt. supravietuire in conditii “dificile de viata”.
3 -- „...In apele de munte este o adevarata pacoste ...”
a/. -- in lacurile de munte carasul nu intra in competitie cu pastravul, nici din p.d.v. al bazei trofice si nici la capitolul inmultire. In cazul in care cele 2 specii coexista in habitat, puietul de caras constituie o sursa valoroasa de hrana pt. pastravii de talie mare.
b/. -- in apele salmonicole, carasul practic nu exista !!! Rareori si in cond. cu totul aparte, carasul urca mai sus de zona Mrenei => cele 2 specii nu se intalnesc in ecosistemele naturale, caracteristice apelor curgatoare.
4 -- “…cat este iarna de lunga cardurile de carasi umbla neostenite in cautarea icrelor pe care le mananca ...”
Ca si crapul, si carasul intra in hibernare pe perioada iernii, adica se retrage in „gropile de iernare” (la apă de 4 gr.C) unde sta in amortire => nu se deplaseaza si nu se hraneste.

5 -- Pentru o mai buna si usoara intelegere a zonelor de raspandire ale speciilor de pesti, in apele noastre, voi deschide un topic cu “Zonarea piscicolă a apelor curgatoare”.

Va doresc toate cele bune !!!

Perfecte explicatiile, multumim, dar eu vreau sa aplaud si raspunsul lui Gelu, pentru ca, totusi carasul este valoros pentru pescuitul de divertisment si important, ca valoare economica, pentru pescuitul industrial.
Totul este sa se pastreze un echilibru
fundamentat de specialistii in domeniu.

foarte interesanta ideea cu deschidera noului topic despre habitatul pestilor de rau,il asteptam

Este un adevarat supravietuitor..!!! am observat in lacul Siutghiol in functie de zona unde traieste (ghiolul are portiuni de fund cu nisip ,piatra sau namol)isi schimba si culoarea si gustul fiind diferit.Daunator poate fi considerat doar de admini de balti pentru consumul furajului.

Nu va faceti probleme deosebite, D-le Nedelea. O sa scapam odata si odata de toti "daunatorii " astia....
Din presa zilei:
"Unul din trei pesti de apa dulce din Europa e pe cale de disparitie

Peste o treime dintre speciile de pesti de apa dulce care traiesc in Europa sunt in pericol de disparitie, arata un raport al World Conservation Union citat de site-ul NationalGeographic.com. De vina sunt pescuitul excesiv, poluarea si barajele care duc la secarea raurilor.

Dintre cele 522 de specii de pesti de apa dulce care traiesc pe continent, aproximativ 200 sunt amenintate serios cu disparitia, in vreme ce 12 specii au disparut deja, in ultimul secol, ca urmare a dezvoltarii care a avut un impact devastator asupra mediului.

Tiparul european, care se inmulteste doar o data la 20 de ani, este pe cale de disparitie, numarul tiparilor tineri scazand dramatic in ultimii 30 de ani. Si pestele jarabugo, care traieste in sud-vestul Spaniei si in Portugalia, se gaseste in aceeasi situatie. Populatia acestui peste a scazut cu peste 50% in ultimii zece ani.

Raportul atrage atentia ca ariile care se confrunta cu cea mai mare rata de amenintare sau disparitie sunt bazinele de varsare ale Dunarii, Nistrul, Niprul, Volga, Ural, Peninsula Balcanica si zona de sud-vest a Spaniei. "
Deci cea mai mare rata de amenintare sau disparitie: bazinul de varsare al Dunarii.
Sa ne uram Fire Intinse cat timp mai are cine sa ni le intinda...