85% din apele României i-au mulţumit pe europeni
Gandul / 19.11.2007

85% din cursurile de apă ale României îndeplinesc standardele europene, a anunţat Lucia Varga, secretar de stat la Ministerul Mediului. Restul de 15%, unde încă trebuie să se mai lucreze pentru depoluare, sunt cele aflate în aval de marile oraşe sau de exploatări miniere.
Cele mai bune ape ale României, de categoria I, se află la munte, cele de categoria a II-a, la deal şi la câmpie, iar cele de categoria a III-a se află în zonele fără staţii de epurare, a explicat Marius Postelniceanu, directorul Apelor Române.
Cel mai poluat râu din România este Argeşul, iar printre cele mai curate – Oltul şi Prutul. Potrivit Ministerului Mediului, numai în 2004, în jur de 71% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns în râuri. Până în 2018, toate comunităţile cu peste 2.000 de locuitori trebuie să deţină staţii de epurare a apelor uzate. (A.B.T)
q.e.d.

Dar somesul mic unde se situeaza?
Mai ales zona din Mun. Cluj?

Am zie eu la toti ca Oltul e foarte curat si multi au ras de mine ,,,insa cand nu se murdareste de la ploaie e "limpede ca cristalul" vorba lui Creanga

Nu stiu de ce, insa ma indoiesc sincer de acuratetea acestui studiu...
Marea majoritate a apelor de munte sunt poluate atat cu rumegus de la mult prea multele "unitati de procesare a lemnului", cat si cu deseuri de la "Riverani".
Marea majoritate a raurilor de ses trec pe langa un oras, iar "Riveranii" isi spun din nou cuvantul.
Intr-adevar mamutii industriali comunisti nu mai prea polueaza dintr-un simplu motiv...au fost inchisi. Insa deversarile masive din trecut inca isi spun cuvantul. Cianura nu se duce ca viitura de primavara.
Desprea Dunare ce pot sa zic!? Avand in vedere ca duce in carca (saraca) toata poluarea Europei?!

Era bine ca doamna Varga sa se consulte cu pescarii din Romania. Numai ei cunosc in amanunt situatia apelor. Am sa fac un filmulet pentru doamna, cat de curand.

Nu cred ca au avut ei timp sa monitorizeze toate apele din Romania asa ca au luat de bun tot ce zice institutia Apele Romane si au dat un calificativ dar fata de ce au ei in Europa cred ca stam mai bine si asta nu din cauza noastra ci inchiderii a tot felul de combinate nerentabile care au intrat in concurenta inegala cu industria occidentala.O sa caut si o sa postez ce zicea AR despre lacurile Corbu Tasaul Siutghiol Tabacarie acum 2 ani........

Citat din tigru
Nu cred ca au avut ei timp sa monitorizeze toate apele din Romania asa ca au luat de bun tot ce zice institutia Apele Romane si au dat un calificativ dar fata de ce au ei in Europa cred ca stam mai bine si asta nu din cauza noastra ci inchiderii a tot felul de combinate nerentabile care au intrat in concurenta inegala cu industria occidentala.O sa caut si o sa postez ce zicea AR despre lacurile Corbu Tasaul Siutghiol Tabacarie acum 2 ani........::

Stimati Colegi
Am sa vin cu unele complectari, dar daca vor fi solicitari referitoare la aceasta tema, pot sa fac o „vorbire” despre monitoringul biologic la apelor de suprafata in Romania (23 de ani lucrati in domeniu) si restul Europei.

1 -- comunicatul Min. Mediului se refera la starea apelor curgatoare (Dunarea, ca fluviu transeuropean, intra la un capitol separat cu monitorizare internationala, sub coordonare UE);
2 -- monitoringul lacurilor (naturale sau artificiale) se face dupa alte criterii si urmareste gradul de eutrofizare = gradul de incarcare cu nutrienti;
3 -- monitorizarea ecologica a apelor curgatoare se face in tara noastra, ca si in toate statele foste membre CAER, din anul 1965, dupa o metodologie unitara si f. bine pusa la punct;
4 -- dupa 1989 cand specialistii vest-europeeni a avut acces la aceste metode si date, au ramas „masca” constatand ca ei faceau un fel de monitorizare „jucarie” comparativ cu metodele unitare din zona CAER;
5 -- la noi biomonitorizarea se facea cu regim sezonier obligatoriu, pe toate cursurile de apa +/- afectate de potentiale surse de impurificare => laboratoare de hidrobiologie / fiecare judet, personal cu studii superioare (biologi), munca multa conf. unui program unitar pe tara si zona CAER;
6 -- la ei biomonitorizarea se facea cu regim aleator, pe baza de programe-proiect cu repetabilitate la 3-4 ani, sau in caz de poluari masive; supravegherea curenta (acolo unde exista) se facea la nivel de laboranti, dupa metode simplificate „pana la nivelul de inutil” => munca putina si “rapida”, date si cheltuieli minime; deh, protectia mediului este f. costisitoare si neaducatoare de profit imediat !!!
7 -- biomonitorizarea = investigarea cu regim de program, in sectiuni de control reprezentative si continuitate obligatorie, a urmatoarelor biocenoze: organismele bioindicatoare fito- si zoo-bentonice (care traiesc pe fundul apelor), org. bioindicatoare fito- si zoo-planctonice (org. microscopice care traiesc in masa apei), fauna piscicola si flora plantelor acvatice superioare (dupa anul 2002);
8 -- metoda de investigare se bazeaza pe principiul:
„spune-mi ce organisme traiesc intr-un anumit sector de rau, sa-ti spun ce calitate ecologica are mediul acvatic”;
9 -- vestita „Directiva a Apei” (Water Framework Directive 2000/60/EC of the European Parliament of the Council) adoptată în 23.nov.2000 şi operaţională din 22 dec.2000, prin publicarea în “Official Journal of the European Communities, n.o. L 327, vol. 43” preia in totalitate fostele metode CAER si le extinde cu caracter de obigativitate pe tot teritoriul UE;

CONCLUZIE
10 -- la noi se lucra din greu, dar fara mare „gargara” datele avand pana in 1989 un regim special (secret) !!!
11 -- la ei „mare galagie ecologista” dar facuta cam de „ochii lumii” pe principiul „voi dormiti linistiti ca noi supraveghiem mediul”; adevaratele studii, de inalt nivel, se fac doar in cazul unor catastrofe ecologice, la presiunea opiniei publice - aici vine rolul Greenpeace !!!
12 -- cand au analizat bazele de date de la noi, au ajuns la concluzia ca stam incomparabil mai bine decat ei !!!
13 – SUBLINIEZ - in vest poluarea industriala si agro-zootehnica are o „istorie” de 140 de ani, iar la noi de aprox. 80 de ani => concluzii normale ce puteau fi anticipate, daca nu exista prejudecata “catastrofelor din tarile socialiste”.
Cam lunga vorbirea, dar ca pescari sportivi trebuie sa cunoastem realitatea.

Vai domnule Burian,
dar cum se face ca raurile noastre sunt mai poluate, mai mizerabile decat ale lor?.
Auzi, ei faceu lucru de mantuiala, iar la noi, lucru ca lumea, hehe... Problema se pune in alti parametri. De ce la ei nu era nevoie de monitorizare permanenta?. Pentru ca acolo poluarile se fac accidental, pe cand la noi, s-au facut si se fac fara retineri, cu buna-stiinta. Normal ca era nevoie de o armata de oameni care sa monitorizeze. Problema este ca acum nu se mai face nimic. Ca pescar care strabate malurile raurilor de zeci de ani, pot sa va spun pe perioade istorice cum stam cu poluarea. Si, aici nu ma refer numai la poluarea industriala. La ei, acolo, n-ai sa vezi un gospodar aruncand gunoiul si cele netrebuincioase intr-o gospodarie, pe apa, pe cand la noi, nu exista alta metoda cam din anii 60, cand s-au desfintat gropile de gunoi de la marginile fiecarei localitati, acum existente doar in marile orase.