Comentariu despre partida
Duminica 25 mai. Cu exceptia catorva partide pe Caldarusani, cu vreo 10 ani in urma, atunci cand paraseam mizera capitala cu ganduri pescaresti, apucam orice alta directie, doar spre nord nu. Azi dimineata, cu promisiunea unui “aranjament” la Scrovistea, intram in Ciolpani odata cu zorile. Ghinion : “aranjamentul “ se matolise atat de tare incat, dupa un sfert de ora de scaltoalce si imbranceli, tot n-am reusit sa scot mai mult de “mrrrrrr!” de la el. Ratarea era pe capul meu ca taxele Guvernului, asa ca, plin de spume, am purces spre Bucuresti, blestemand ziua in care am invatat sa joc canasta. Doar reflexele cultivate indelungat prin gropile edilitar-urbane m-au ajutat sa cotesc brusc pe malul Tancabestiului, intr-o incercare disperata de a mai salva ceva din ziua asta. Pe la ora sapte reusisem sa intind patru lansete si, savurand din plin o tigara am deschis ochii in jurul meu. Incepuse sa iasa soarele si pe ulita mea: liniste - in ciuda numarului mare de pescari de pe mal, curatenie impecabila si un luciu de apa ce ma ducea cu fiorii amintirilor placute, pe Facau sau Ghiolul Pietrii. Eram atat de adancit in amintiri placute incat uitasem ca atunci cand bambina loveste batul ar trebui, macar de bun simt, sa apuci lanseta si sa tragi. Cand mi-am amintit de scopul material al prezentei mele acolo era prea tarziu: ratare. Va amintiti, dragi colegi de “suferinta”, de surprizele de la Cotul Baciului sau Puturosu’ atunci, cand convinsi ca in traista va intra vreun ciortan, la vedere iesea un caras la un kil-un kil jumate? Sau de dupa-amiezile de pe Balaceanca sau Branesti 3 cand totul era incremenit si pe nesimtite varful batului se incovoia preluand parca povara intregii suferinte a unei lumi de “bolnavi” ce ratacesc prin arsita, noroaie sau praf in cautarea a ce? Daca va incearca aceste nostalgii si le vreti regasite, Tancabestiul va poate ajuta.
Pragmatic vorbind, lacul - nu folosesc cuvantul “balta” deoarece mi se pare prozaic - este bine manageriat, echipa este ok iar satisfactiile sunt pe masura. Una peste alta doi ciortani la un kil jumate bucata si vreo trei kile de caras frumos ca pe vremuri. Pe la 12:30 am strans. Nici faptul ca prietenei mele i-a fost rau si nu a iesit din masina si nici radarul bine ascuns de la intrarea in Balotesti nu au mai putut strica o zi pe care o voi numi “Ziua Tancabesti”. Daca va bate vreun gand, va rog prieteni, lasati manelele si copii galagiosi acasa cu nevestele ce le merita si oferiti-va cateva ore de Tancabesti. MERITA! Cu drag, Cristi Ivan, mscop@email.com. FIR INTINS!
Taxa pe 2003: 300.000 lei/zi.

Informatii cu caracter statistic