Comentariu despre partida
Vineri. Nu se ridicase soarele peste trestii, mandra nu "facuse ochi", ca eu deja eram la-ntalnirea cu "lupii de apa dulce" ! Tot pe insulita, tot sub salcie... Lansam, imi trageam palme, recuperam, imi mai dadeam cateva, injuram si Autanul cu tot neamul lui traitor sau raposat, insa dupa primele doua cumetre saltate-n barca, am concluzionat ca fiecare sa-si vada de ale lui: eu de pescuit, tantarii de piscat si
stiucile de vanat rotativa. Toti ne faceam treaba cu simt de raspundere ! Si acu-i acu !..
Fratilor, ma jur ca nu va mint ! O fi fost surpriza, o fi fost negura ce se ridica din apa, nu stiu sa va spun. Recuperam cand lanseta aproape ca mi-a fost smulsa din mana (batrana Germina, Maestre Barut

, varful i s-a scufundat in apa si firul a-nceput sa cante ! N-o puteam lasa sa ia fir caci peste tot in jur
erau numai ragalii si bradis, asa c-am inceput s-o plimb in jurul barcii, increzator in fir (0,35, de firma, recomandat de "cunoscatori", nou !) si in lanseta ce nu ma-nselat vreodata in mai bine de 25 de ani ! Mulineta a-nceput sa caraie usor (DAM !) dar totul parea sa mearga bine ! Incet, incet, o apropiam de barca si se vedea ca obosise, mi-am pregatit minciogul, cand am vazut-o ! Am avut impresia ca intrecea in lungime o vasla ! Surpriza, emotia, excesul de adrenalina, m-au facut sa-mi pierd concentrarea si rezultatul nu s-a lasat asteptat, s-au dus spre alte zari si batranul Maps, si struna metalica si stiuca. Vreo juma de ora n-am mai fost bun de nimic, doar sedeam in barca si tremuram... Cei care au trecut prin asa ceva, stiu prea bine despre ce scriu eu aici...
Tot drillul asta de care v-am povestit, ar fi putut dura 5 min, cum la fel de bine si o juma de ora; in momentele alea pierdusem complet notiunea timpului ! Intr-un tarziu, cand mi-am ridicat privira din podeaua barcii, am vazut-o pe prietena mea facandu-mi semn, cafeaua era gata. Ajuns pe mal, mi-a pus cana in mana zicandu-mi: "Pacat, era MARE !..." . Cand soarele se ridicase bine pe cer, am plecat pe Olguta impreuna, asta i-a prilejuit ei un frumos
exemlar la fix trei kile, cantarita imediat ce am ajuns pe mal. Tot atunci cred ca l-am vazut pe "ala micu", asta daca nu ma-nsel sau daca l-am retinut eu bine din pozele de pe sait.

Adevarul e ca eu ma dusesem "croit" pe ei (crap si somn), numai ca n-am gasit loc bun pentru asa
ceva... Pe Dunare venea intr-una o multime de bradis, craci, iarba, curentul era puternic si apa limpede... O singura noapte am pandit un somn, intr-o groapa de langa mal, dar... n-a fost sa fie...
Postat pe forum de: Adar Marian