Comentariu despre partida
Lacul de acumuluare BEZID, jud. Mures.

Scurt istoric al lacului: Acumularea BEZID, avand coordonatele geografice de 46gr 25'30” lat. N. si 24gr 53'30” long. E. si 350 m.MB. altitudine, este situata la vest de Muntii Gurghiului si a Subcarpatilor Transilvaniei, in zona colinara din stanga raului Tirnava Mica, la aproximativ 2 km de localitatea Singeorgiu de Padure si aproximativ 42 km de municipiul Tg-Mures (pe ruta: Tg-Mures, Balauseri, Sangeorgiu de Padure). Lacul de acumulare, a luat fiinta prin construirea unui baraj in vala paraului CUSMED, la 1,5 km in amonte de confluenţa acestuia cu raul Tirnava Mica. In amonte de lac sunt 4 localitati rurale (Cusmed, Atid si Criseni pe valea Cusmedului si Bezid pe valea paraului cu acelasi nume). Ocupatiile traditionale sunt agricultura, cresterea animalelor si exploatarea lemnului, neexistand unitati industriale sau agro-zootehnice mari, cu impact impurificator semnificativ, asupra lacului de acumulare. Lucrarile de infiintare au inceput in anul 1975, iar umplerea definitiva a lacului a inceput in noiembrie 1992 si s-a incheiat in martie 1994, cand s-a atins nivelul normal de retenţie (NNR) mentinut relativ constant si in prezent. De remarcat, ca inainte de umplere suprafata inundata avea urmatoarea configuratie din punct de vedere al folosintelor: total teren 184 hectare (100%), din care: arabil (64,5%); faneata (10,4%); livada (0,8 %); alte terenuri - vatra satului, drumuri, albia paraului Cusmed - (24,2%).

Descrierea acumularii:
– Barajul are o inaltime de 29m si o lungime de 670m;
– Lungimea lacului variaza in funcţie de gradul de umplere, intre 4,57 si 6,54km;
– Latimea lacului, functie de umplere variaza intre 570 si 860m, media fiind de 403 – 489m;
– Suprafata lacului la NNR este de 184 ha, sau 285 ha la nivelul maxim de umplere;
– Adancimea maxima la NNR este de 20m, adancimea medie calculata, fiind de 8,15m;
– Volumul lacului la NNR este de 15 mil. m3;

Popularea cu pesti
In perioada 1996 – 2002 printr-un program de populare cu pesti de interes sportiv au fost introduse, in diferite etape, urmatoarele specii: stiuca, salau, crap romanesc, pastrav curcubeu, caras, platica, avat, babusca, rosioara, biban, crap fitofag, amur si scoicar.


07.07.2006
Autorul materialului postat - Dr. biol. Petru Burian

Informatii cu caracter statistic