Comentariu despre partida
In ultimele saptamani ale lunii mai a plouat destul de mult si suparator pentru pescari. Cu toate acestea, ca si cand ar exista un Dumnezeu al pescarilor, sambetele si duminicile a fost timpul frumos, propice iesirilor pe balta. Profitand de vremea buna din weekend, dar si de zilele libere, numerosi pescari au luat cu asalt baltile, dornici sa faca partide de pescuit memorabile. Astfel, sambata si duminica saptamanii trecute, intre zilele ploioase ale saptamanii, baltile au fost pline de pescari. Cine nu s-a trezit cu noaptea in cap in aceste doua zile si nu a ajuns dis de dimineata la balta, ci mai tarziu, cu greu a putut gasi un loc liber de pescuit pe malul apei. Din cauza aglomeratiei de pe malurile lacurilor, multi pescari au fost nevoiti sa alerge de la o balta la alta pentru a gasi un loc unde sa bage undita sau lanseta la apa.
In cautarea unui loc
de pescuit
Contrar obiceiurilor noastre, a realizatorilor paginii “Cronica Mincinosilor”, care, de regula, mergeam pe balti in cursul saptamanii, ne-am hotarat sa facem o iesire la pescuit sambata trecuta. Sambata, cu noaptea in cap asa cum le sta bine unor pescari care se respecta, la orele 3,30-4.00, ne-am urcat in masina si am pornit spre judetul Dambovita, dorind sa fim noi primii pe balta Catunul, situata la 30-40 kilometri distanta de Bucuresti. Cand am ajuns la acolo, am constatat ca aici plouase in cursul saptamanii dovada stand baltoacele care marcau drumul de tara. Pentru a ajunge la un loc de pescuit trebuie sa intri cu masina pe dig, numai ca digul, la ora 5,30 dimineata, era plin de masini si de pescari. Conditiile nefavorabile ne-au facut sa ne intoarcem si sa cautam alte bazine de pescuit in zona. La circa 20 km de Catunul, stiam iazul Niculesti-Lucianca, unde am ajuns dupa circa jumatate de ora de mers din cauza gropilor de pe sosea. Ghinion, aici era o inghesuiala mai mare decat la cealalta balta. Degeaba am cautat noi un loc liber de pescuit. N-aveai unde sa arunci o undita. “-Ce facem?”, ne-am intrebat unul pe celalalt. “-Hai la Balotesti, poate gasim un loc liber, chiar daca ajungem cand soarele straluceste deja pe cer.”
Pescuiala memorabila
la Balotesti
Cu toata viteza inainte, in scurt timp am ajuns la bazinul piscicol Balotesti unde, asa cum ne asteptam, plouase cu pescari la fel ca si pe celelalte balti vizitate. Noroc ca stiam doua locuri bune de pescuit intr-un colt al lacului, care parca pe noi ne asteptau. Ne-a revenit moralul la loc mai ales ca in vecinatatea celor doua locuri liber, un pescar se lupta cu un ciortan, chinuindu-se sa-l scoata cu undita din apa. Am oprit masina sa-l vedem ce prinsese. Era un ciortan frumos la vreun kil jumate, captura care ne-a facut sa incepem rapid scoatere unditelor si lansetelor din truse. Vecinul nostru isi continua recitalul, scotand ciortan dupa ciortan, unul mai mare decat altul. Mai mult, la un moment dat ne striga dupa ajutor:”-Ma ajutati, va rog?” Aflat in apropiere, a sarit repede cu minciocul Stelica, dar fara succes, deoarece pestele a rupt firul lansetei si dus a fost. Intre timp, a inceput sa-si faca efectul si la noi nada pe care o aruncasem unde pescuiam cu unditele. Grasu a scos un ciortan de peste juma de kil, dar, apoi, a ramas si fara linia unditei plecata cu crap cu tot. Eu am prins vre-o doi mai mici, pe care i-am aruncat, deoarece pe aceasta balta pescarii nu au voie sa ia puietul de ciortan de pana la 500 gr. Sperantele noastre au crescut si mai mult, cand am aflat ca chiar pe locurile noastre, in cursul saptamanii, doi pescarii prinsesera crapi la 9 si 12 kg greutate. Stiam ca balta are peste mare, dovada ca atat vecinului ii rupsese la lanseta, cat si lui Stelica la undita, asa ca nu ne-am mirat de marimea capturilor respective. Mai ales cand am aflat ca a inceput sa traga si tenul. Numai ca, spre nenorocul nostru, pofta de mancare a pestilor a scazut simtitor pe la orele 9,30-10.00. In schimb, incepuse spectacolul crapilor, care venisera la mal, in stuf si sareau de mama focului, in ciuda noastra. “Nu o sa prindeti nimic astazi, pentru ca pestele este in bataie, depune icrele, si nu mananca”-am primit “incurajari” de la o persoana care cunostea bine balta, dar nu era pescar. Daca la noi n-a mai tras nici un peste, in schimb, am vazut trei unditari care se plimbau de colo, colo, pescuind acolo unde vedeau ca se bate pestele. Aveau si noroc, dovada fiind galetile pline cu caras mare si ciortan de peste juma de kil. La un moment dat, cei trei unditari s-au asezat in stanga noastra unde sareau pestii si unde si-au gasit loc de varga printre papura. Daca cel mai apropiat de mine soma, cel din mijloc, cum a aruncat undita, l-a si intepat pe “monstrul” care ne sfidase cu balaceala lui pana atunci. Si dai si lupta cu crapul prin stuf, pentru ca de intepat l-a intepat usor, dar pestele intrase in stuf si nu mai vroia sa iasa de acolo.Noroc cu prietenul lui care a intrat in apa, in stuf, prin “serparaie”, cu minciocul si l-a scos la mal pe ciortanul ce circa 3 kg. Sub privirile noastre invidioase, cei trei pescari ambulanti au mai scos cativa ciortani frumosi, linistind apa, si au plecat in cautarea altui loc unde pestii erau in bataie. La noi, liniste si pace.
“Vreau sa-i dau
o gura de aer!”
Nu mai vroia sa traga deloc la undite, iar lansetele erau asa cum le-am aruncat dimineata, adica nemiscate. Nici la vecinul din dreapta, care-l “omorase” inainte, nu mai musca pestele. Somaj pe linie, fapt pentru care Grasu s-a refugiat in masina sa prinda...un pui de somn. Ca sa nu ma plictisesc si sa-l trezesc pentru a avea cu cine sa mai vorbesc, am incercat tot felul de stratageme: l-am strigat sa ma ajute cu minciocul, l-am bipuit pe mobil, i-a tras ”crapul”la lansete. Degeaba, salta capul si constatand ca a luat teapa se culca la loc. L-am lasat sa doarma si am nadit din nou abundent locul la undita. Dupa vreo jumatate de ora, am scos una dintre cele doua undite sa-i pun momeala in carlig, moment in care pluta celeilalte s-a dus la fundul apei si varful vergii a fost incovoiat puternic. L-am intepat cu mana stanga si am constatat ca trage destul de puternic. Am lasat cealalta undita si am inceput lupta cu pestele. Dupa cateva minute, am reusit sa-l scot la suprafata apei si sa-i dau cateva guri de aer. Incet dar sigur, l-am adus la mal, vazandu-l ca era destul de maricel. Malul era inalt cam de jumatate de metru si nu puteam sa-l scot decat cu minciocul. Am strigat la Stelica sa ma ajute pentru ca eu n-aveam mincioc, iar al lui era la undite. Grasu, crezand ca vreau sa-l pacalesc din nou nici n-a ridicat capul si nu s-a sinchisit ca eu sunt cu pestele in carlig si am nevoie de ajutor. In disperare de cauza, am incercat o manevra pe care n-o recomand nici unui pescar. M-am intins usor pe burta. Cu mana dreapta tineam undita cu capul pestelui ridicat din apa, iar cu stanga am incercat sa-i bag degetele prin urechi. Nu puteam sa-l prind de mijloc cu mana deoarece era prea mare. Dupa doua tenative de a-l lua de urechi, crapul mi-a dat o stropeala pe fata cu apa si dus a fost.Nu-i nimic, poate vine altul, am gandit si nu m-am ofticat prea tare. N-a mai venit la mine, in schimb a venit la Stelica, pe seara, cand il vad ca trage puternic de varga incovoiata la maxim si striga dupa ajutor. Pun mana pe mincioc si il bag repede la apa, in timp ce amicul se lupta din rasputeri cu pestele care tragea la stuf. Disperat, Stelica striga: “-Acum, vreau sa-i dau o gura de aer!” Cu greu, reuseste sa-l aduca spre mincioc si al nostru este. Nu era chiar mare, ci un ciortan la vreo trei kile, dar care-l facuse pe Grasu sa-I tremure picioarele si sa se ingalbeneasca de efort si emotie. Cand se insera, ii auzim pe doi pescari din apropiere srigand:”-Mi-a fugit cu undita! E mare!” Apoi, il zarim pe unul dinte ei facand slalom prin papura si arbustii din buza lacului pentru a prinde undita. In final, si-a recuperat-o chiar cand se insera, prinzand si ciortanul buclucas. Pescarii care cunosc balta stiu ca la Balotesti este peste mare si trebuie sa fii bine pregatit, pentru ca atunci cand te astepti mai putin poti avea surprize. Sfatul nostru catre pescari este sa nu rateze aceasta balta, unde pot face partide de pescuit memorabile. Taxa pe 2004: 300.000 lei/zi.

Informatii cu caracter statistic