In data de 20 sep. 2016, in cadrul emisiunii ”România furată” de la Digi 24 TV, a fost prezentat un documentar despre cele 100.000 de hectare, foste ferme piscicole (terenuri ale statului), care sunt actualmente invadate de stuf, abandonate sau cultivate cu porumb. Din transcrierea integrala a documentarului am realizat un rezumat selectiv.
Textul integral poate fi citit aici:

http://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/romania-furata/romania-furata-100-000-de-hectare-de-ferme-piscicole-abandonate-sau-cultivate-cu-porumb-570903
Unele sublinieri si precizari apartin subsemnatului.

Rezumatul selectiv

Mâncăm, în România, de la an la an mai mult peşte. Aproape 90% vine din import, in timp ce 100.000 de hectare de ferme piscicole - terenuri ale statului - sunt invadate de stuf, abandonate sau cultivate cu porumb.

Nici locurile în care altădată se înmulțea ușor nu mai sunt. Comuniștii le-au înlocuit cu diguri și apoi cu amenajări piscicole de mii de hectare din care peștele, crescut cu apă din Dunăre, să ia în magazine locul cărnii. Azi, mai bine de trei sferturi din aceste crescătorii nu mai au nici apă.
De 15 ani, noii lor stăpâni sunt concesionarii.
„Ei au încercat să facă jaf. Să strice tot absolut. Aici erau pepiniere. Primăvara popula şi ce era mai măruntai, aşa, îl arunca în canale, în Dunăre. El creştea şi era şi aici peşte berechet. Când dădeai drumul la setci, nu puteai să scoţi de crap”, spune Petru Horobeţ, pescar.

Peștele declarat într-un an de toate crescătoriile din Deltă abia se apropie de cât capturau, acum 30 de ani, 100 de pescari într-o singură zi.

În 1990, Delta are 44.000 de hectare de amenajări piscicole: 29 de crescătorii de peşte, o bună parte refăcute în anii '80. Fermele din Deltă reușeau să trimită atunci în magazine în jur de până la 10.000 de tone de pește pe an. Azi, se fac 10.000 de tone în crescătoriile din toată ţara.

Grigore Baboianu (actualul guvernator al Rezervaţiei) spune:

• „peste 2.000 de locuri de muncă se asigurau în activitatea de piscicultură. Din păcate, colapsul de după '90 al activităţii din piscicultură a făcut ca să crească presiunea în zona pescuitului din bazinele naturale”. În registrele Administraţiei Rezervaţiei figurau, în anii '90, 400 de pescari industriali care aruncau plasele pe canalele Dunării. Azi, în toată Delta, sunt de trei ori mai mulţi, chiar dacă peşte e mai puţin.

• „În unele amenajări, a devenit o formă neoficială de a se practica agricultura”.

Amenajarea Piscicolă Perişor: 1.300 de hectare împărţite în heleştee în care se creşteau altădată mai ales puieţi de peşte, cu mai bine de o sută de angajaţi. Totul s-a schimbat după venirea concesionarilor. Acum este o zonă de pescuit sportiv, rezervată exclusiv amicilor unor oameni de afaceri care au luat terenul în concesiune, în 2002, pentru 30 de ani.

Potrivit Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal ,,Delta Dunării", făcut în iunie 2008 de Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism și Amenajarea Teritoriului București pentru Ministerul Dezvoltării (!!?? n.a.), după 1990 suprafaţa folosită în mod real pentru piscicultură s-a redus cu 70-75%. Luciul de apă este mult diminuat din cauza invadării heleşteelor cu stuf şi papură, bazinele fiind acoperite de la 40% la 100%. Canalele de alimentare şi gropile de pescuit sunt colmatate, pompele de alimentare - deteriorate, iar reţelele electrice - dezafectate.

În 2002, Corneliu Savin cumpără activele companiei de stat Piscicola Chilia Veche şi primeşte astfel dreptul de preemţiune pentru 1.000 de hectare ale fostei amenajări.
Paisprezece ani mai târziu, pe 230 de hectare se întind încă heleştee pentru pescuit sportiv. 380 sunt desecate, iar pe alte 300 sunt culturi eco: in, fasole, soia şi floarea soarelui. Omul de afaceri plănuia să ajungă la 700 de hectare de culturi. Întreruperea plăţii subvenţiilor pentru agricultură pe terenuri piscicole, ca urmare a unei directive europene, l-a făcut să mai amâne.

Renunţarea la piscicultură s-a făcut cu acordul tacit al Consiliului Judeţean, care a negociat din start în dezavantajul peştelui. Contractele nu îi obligă pe concesionari să arate ce şi cât scot din baltă, ci doar să trimită la început de an la Tulcea un plan de producţie.
A existat însă o lege care să descurajeze trecerea la agricultură în Delta Dunării.
Schimbarea destinaţiei terenurilor din Rezervaţie, ca şi plata subvenţiei agricole aferente, devenea, în 2014, ilegală. Concesionarii erau obligaţi fie să investească în piscicultură, fie să predea până în septembrie 2017 terenurile, care urmau să ajungă din nou bălţi.

Senatorul Octavian Motoc (fost director în Consiliul Judeţean Tulcea) a modificat legea după numai un an. Acum, e suficient să ai un studiu tehnic de specialitate şi acordul Consiliului Judeţean pentru a schimba destinaţia terenurilor.

O sumă de autorităţi consimt trecerea la agricultură cu gândul la redevenţă: 1 milion de euro la bugetul judeţului, an de an.
Imaginea de azi a pisciculturii din Deltă:

• din cele 44.000 de hectare de amenajări piscicole, ARBDD are 4.300 ha (nici 10%), aflate în proces de renaturare;

• 5.200 sunt în administrarea consiliilor locale;

• 34.600, considerate de interes judeţean sunt concesionate de Consiliul Judeţean, din care 9.400 de hectare (27%) sunt declarate oficial ca fiind utilizate pentru culturi agricole.

“Legea Rezervaţiei spune că dacă un teren agricol, piscicol de orice fel, nu mai poate fi folosit în scopul pentru care a fost proiectat trebuie să treacă într-o etapă de renaturare”, spune guvernatorul Grigore Baboianu.

În ultimii 26 de ani, s-au readus în circuitul natural mai puţin de 5.000 de hectare de teren piscicol din cele amenajate în comunism. Unul dintre aceste exemple e fosta amenajare Holbina.
Pentru altele s-au făcut planuri şi studii de fezabilitate. Decizia politică lipseşte însă.

Senatorul Motoc: „Atâta vreme cât există nişte contracte comerciale de concesiune pe o durată destul de lungă de timp, atâta timp cât în mare parte dintre aceste amenajări se obţin producţii agricole record, nu putem să fim de acord ca aceste lucruri să se întâmple de mâine. Deci, să renaturăm totul de mâine, că aşa este mai bine”

Grigore Baboianu (actualul guvernator al Rezervaţiei) e resemnat:
“Se va ajunge la soluţiile aceastea de renaturare, dar, din păcate, destul de târziu”.

Între timp, de-a lungul canalelor Deltei Dunării, se înşiră realitatea răsturnată …

----- // -----

Realizat:.......................
Dr.biol. Petru Burian
Tg-Mures / 24.sep.2016