Probleme la Iezer Sadova
Unul dintre cele mai pitoresti lacuri
de munte din tara noastra se afla in judetul Suceava, in zona Obcinei
Feredeului. Este vorba de mai putin cunoscutul Iezer Sadova, care nu are
nici pe departe renumele lacurilor glaciare din Retezat sau Fagaras. In
schimb marimea pastravilor care traiesc in Iezer rivalizeaza cu cea a
pastravilor din marile
acumulari precum Izvorul Muntelui, Tarnita, Valea Draganului si altele.
Explicatia cea
mai plauzibila pentru dimensiunile exceptionale pe care pastravul indigen
le atinge in Iezer Sadova pare a fi abundenta hranei, care consta din
larve, latausi, carabeti adusi la viituri de paraul ce se varsa in lac,
boisteni(din ce in ce mai putini, fiind consumati cu voracitate de pastravi),
si bineinteles insectele care au ghinionul sa cada pe suprafata lacului.
Un lac ce ofera
pesti mari este intens pescuit; acesta este si cazul Iezerului
Sadova, din
ce in ce mai agreat de tuiristi,
care vin tot mai des aici
sa isi petreaca sfarsitul de saptamana.
Multi dintre
ei sunt pescari
care cauta pastravul. In cateva
randuri i-am
intrebat politicos pe cativa din ei (in special cei
cu ustensile de pescuit de cateva milioane bune)
daca poseda permis de pescuit
sportiv in ape de munte. Majoritatea s-au
amuzat copios cand au auzit de permis si mi-au spus ca nu intentioneaza
vreodata sa isi faca permis de
pescuit. In
alta ordine de idei, majoritatea
pescuiesc cu momeala
vie, foarte putini pescuind cu naluci. La musca nu am vazut ori auzit
sa dea cineva. Majoritatea pescuiesc la pluta, cu rama sau viermi, iar
cei care desfasoara un adevarat arsenal de lansete, cu bambine ori clopotei,
neaparat dau (si) la pestisor viu.
Controale nu
prea am auzit sa se faca, in schimb am descoperit pe mal nenumarate
nailoane infasurate pe sticle.
Abandonate pe
malul lacului, acestora li se ataseaza monturi alcatuite dintr-un plumb
greu la capat, legat cu fir in jur de 0,50 mm, prevazut cu 3-4 carlige
incarcate cu rame, boisteni sau alte momeli pe placul pastravului.
In trecut Iezerul
era cu mult mai intins ca suprafata decat acum. La ora actuala vegetatia
acvatica a invadat portiunile de mal, bordura de vegetatie ajungand
la peste 5 m de acesta. In aceste conditii pescuitul la pluta cu o lanseta
lunga de peste 5 m este cel mai eficient, insa ILEGAL. Saltarea nalucii
(pentru cei care pescuiesc la
lingurita) peste aceasta vegetatie este un lucru foarte riscant, caci
aceasta se poate foarte usor incalci in vegetatie. Scoaterea unui peste
sa zicem peste jumatate de kg este o treaba foarte grea, chiar imposibila
daca pestele incurca firul in vegetatie.
Ca masura pentru
diminuarea vegetatiei, expertii de la Directia Silvica au decis sa introduca
in Iezer…caras, caruia se pare ca ii prieste in lac si mai are si nerusinarea
sa consume hrana pastravului, in loc sa se hranesca cu vegetatie,
cum sperau probabil cei
de la Silvic. Pe scurt, situatia s-ar rezuma in felul urmator: carasul
mananca hrana pastravului, se inmulteste in stil…iepuresc, atrage tot
mai multi pescari de stationar, care vor incerca sa il tenteze cu tot
felul de nade aromate, cu rime
sau viermusi
ce vor atrage si pastravul; acesta, neputand face fata concurentei amicului
Cyprinid introdus de mana omului, va disparea cu desavarsire din lac.
Asta da protectie a pastravului!
Cracane
pentru lansete,
ramasite de nada, cutii pentru
rame, pungi, cutii de conserve, resturi de alimente in descompunere,
sticle de plastic, toate zac abandonate pe malul iezerului si
zi de zi
se inmultesc si devin din ce in ce mai pregnant elemente ale peisajului.
Sunt aproape
convins ca aceste randuri nu vor
avea alt efect decat
sporirea numarului de braconieri
la Iezer, prin popularizarea lacului.
Nu am scris insa articolul in acest scop, ci
pentru a trage un semnl de alarma in
legatura cu soarta acestui lac, a peisajului si faunei de aici,
ce par condamnate la distrugere.
Bogdan
Cristescu, Suceava - dec. 2000