Se stie ca pestii pasnici
mari se prind aproape exclusiv cu lanseta, cu plumb greu sau momitor
incarcat cu nada, pe fundul apei. Partide deosebit de atractive se
pot face insa si la pluta, daca respectam cateva reguli de baza. Oricum,
trebuie sa recunoastem ca pescuitul la pluta este mult mai spectaculos
decat cel cu lanseta, in mare parte datorita faptului ca pescarul
va sesiza toate fazele muscaturii din miscarile pe care le descrie
pluta. Urmarirea atenta
a plutei necesita cu siguranta un efort cu mult mai mare decat asteptarea
ca clopotelul de la lanseta de fund sa sune, semnalizand o eventuala
muscatura. Insa tocmai acest lucru face pescuitul la pluta pasionant.
Pestii pasnici mari
stau de obicei la o distanta apreciabila de mal, deci putem exclude
din start pescuitul lor cu vergi fixe de 4, 5 metri. Metodele de pescuit
cele mai eficiente sunt: pescuitul cu varga rubesiana(ce atinge lungimi
considerabile, de 14 metri sau chiar mai mult), si pescuitul
in stil sheffield (folosindu-se o lanseta de calitate in jur de 4
metri lungime).
Pescuitul la rubesiana este foarte eficace la pestii pasnici mari,
acesta fiind de fapt scopul pe care il urmaresc fabricantii de vergi
rubesiene. Elasticul interior al rubesienei sustine greutati diferite,
in cazul pestilor cu adevarat mari folosindu-se doua sau chiar trei
elastice impletite. Principalul avantaj al acestui stil de pescuit
consta in aceea ca montura este lansata cu precizie maxima in aceeasi
zona, nadita abundent in prealabil. Distanta de pescuit este practic
egala cu lungimea vergii, ceeea ce uneori este insuficient pentru
a ajunge la locurile
mai adanci, preferate de pestii mari. Pescuitul la sheffield
are cateva puncte forte care uneori il fac mai
eficient decat pescuitul la rubesiana. In primul rand, acest stil
de pescuit permite lansari foarte lungi de pe mal, uneori la 30 metri.
In lacurile mari si adanci, pestii respectabili ezita adesea sa se
apropie prea mult de mal, si dintre stilurile de pescuit la
pluta numai sheffield-ul permite lansarea momelii acolo unde circula
pestii mari. Un alt avantaj este acela ca, vara sau toamna
tarziu, o zi de pescuit la rubesiana
poate fi foarte obositoare, fie din cauza temperaturii si necesitatii
pescarului de a sta nemiscat, fie din cauza vantului. Confortul este
absolut pentru pescarul de sheffield, iar pe de alta parte, in lacurile
de baraj, adesea bogate in exemplare mari, numai pluta culisanta care
se foloseste in stilul sheffield va face capturile posibile.
Pentru a mentine momeala pe fundul apei, si in acelasi timp pentru
a nu afecta sensibilitatea liniei de pescuit, este necesara o struna
de cel putin 30 centimetri. In cazul pescuitului la sheffield, este
neaparat necesara folosirea unei plute
cu corpul ingrosat si antena lunga, care este foarte putin influentata
de valuri. In afara grupului de plumbi principali, este recomandabil
sa existe si plumbi intermediari, care sa poata fi eventual coborati
langa ultimul plumb dinspre carlig, daca acesta nu este suficient
pentru a imobiliza struna pe fund (pentru
ca aici isi cauta hrana crapul, platica, babusca
mare, linul). Exemplarele mari
de pesti pasnici fiind foarte banuitoare si precaute, nici o miscare
a liniei nu trebuie sa le trezeasca neincredere fata de momeala. Astfel,
un comportament prea putin natural al momelii, de pilda miscarea acesteia
pe fundul apei, starnind norisori de mal, nu are decat darul de a
speria pestii.
In afara unor cazuri speciale, legate de cautarea unor strate de apa
cu temperaturi ideale sau datorita unei nadiri abundente de suprafata,
pestii pasnici mari se hranesc pe fundul apei, cautand in mal
diverse larve. De aici necesitatea lasarii
strunei pe fundul apei. Imobilitatea
perfecta a liniei, mai ales in conditii de vant puternic
sau curenti de fund rapizi, este mai
mult decit necesara. Pentru aceasta
este necesara stationarea pe fund a mai multor plumbi.
Nadirea abundenta inaintea
partidei de pescuit
este poate cel mai important factor de care trebuie tinut cont in
abordarea unei partide de pescuit la pestii mari. Cu
cit granulatia nadei este mai
mare, cu atat aceasta va interesa pesti mai mari (lucru verificat
stiintific, si datorat taliei gurii);
totodata, o particula mare are
un aport de energie mare, in consecinta
ea va starni interesul pestilor
mari. Selectarea particulelor mari de nada se face cu
ajutorul unei site fine, care suprima particulele mici, inutile in
cazul de fata.