Observ ca toata lumea este interesata in special
de capturi mari. Este adevarat, satisfactiile pe care ti le ofera capturarea
unui crap mai mare de 3kg (ce sa mai vorbim de un salbatic romanesc
de 10kg.) sunt de neegalat (mie, cel putin, dupa mai bine de 30
ani de cind mi-a intrat aceasta boala in singe, inca imi mai danseaza
genunchii charleston timp de 5-10 min. dupa ce il vad pe dinsul in juvelnic).
Totusi... Satisfactii deosebite ti le ofera si pescuitul la "baboiasi",
in special in lunile februarie-martie cand platicutele, bibanii si rosioarele
sunt deosebit de hraparete. De multe ori nici nu mai ai timp nici sa
mai improspatezi momeala pe cirlig, si de altfel nici nu prea ai de
ce, atita timp cit dinsii se multumesc si cu coaja de rima.
Dar, mai exista un pestisor in tara noastra, care nu prea este bagat
in seama de catre pescarii de apa dulce, dar care in perioada 15 Martie-01
Mai devine deosebit de activ si care poate oferi satisfactii deosebite
tuturor pescarilor, de la incepator, la mare maestru. Aduc in discutie
guvidele din Marea Neagra. Este o placere sa-l pescuiesti in aceasta
perioada (mai ales ca se intra in prohibitie la apele de ses si colinare).
Este perioada in care poti pescui de regula 3kg/h, daca marea nu este
agitata.
Guvidele mai are un mic secret pentru care merita sa-l pescuiesti, secret
pe care nu il cunosc nici unii locuitori ai litoralului. Are niste icre
colosale, de marimea celor de stiuca, galben-aurii si foarte, foarte
gustoase. Se pot consuma prajite (dar este pacat), salata de icre (numai
de guvide sau in amestec cu icre de ciprinid) sau sarate, pe piine cu
unt. Am convingerea ca acei dintre dumneavoastra care le-au gustat odata,
vor dori ca in fiecare primavara sa stringa cel putin 1kg de icre pentru
iarna ce vine. Durerea este ca iti trebuiesc cam 8-9 kg de femele pentru
1kg de icre si iti cam piere cheful cand iei pestele la curatat.
Pentru acei care nu au pescuit niciodata guvizi, vreau sa adaug citeva
cuvinte despre habitatul si obiceiurile lor. De regula, guvidul sta
ascuns sub pietre, de unde pandeste, iese si ataca prada (alevini, sprot
sau guvizi tineri), culege resturi de scoici aduse de curenti si unde
ulterior se refugiaza. In perioada de depunere a icrelor, aproximativ
20 aprilie-05 Mai, iese de la piatra in zone nisipoase sau cu piatra
alba (fara alga).
Aceste zone pot fi usor recunoscute dupa culoarea deschisa a apei. Dupa
depunerea icrelor, apa incalzindu-se, guvidul migreaza catre ape mai
adinci, de unde revine pe la inceputul lunii octombrie, cind apa se
mai raceste la mal.
Daca veti dori ca in aceasta primavara sa incercati un pescuit la mare,
imi face placere sa va descriu tehnica mea, pentru a prinde cit mai
mult peste. Oricum, guvidul este atit de activ in perioada de depunere
a icrelor, incat oricine il poate pescui (conteaza insa si cat si in
cat timp).
Folosesc o lanseta de 30-60g, mulineta de marime 50 sau 60 cu recuperare
cit mai rapida, fir de 0,35mm (bune si stifturile din bazare, avind
in vedere ca uzura mulinetei si a firului este foarte rapida la acest
pescuit).
Pescuiesc numai la pluta plimbatoare (vezi fig. urmatoare). Pluta poate
tine o greutate de 30g de plumb, avand in vedere ca uneori este necesara
o lansare la o distanta de 20-30m de dig sau ca se pescuieste uneori
la o adincime de 7-10 m.
Montura
este pe un fir de 0,35mm, doua cirlige nr.4 (de preferat mustad argintate),
cu o greutate de 30g intre cirlige. Adincimea apei se regleaza prin
deplasarea nodului culisant in lungul cimpului. Deasupra ochiului de
care se prinde montura, pe cimp, se face un nod pescaresc din alt fir,
astfel incit, in caz de agatare si rupere, sa nu se piarda pluta.
Momeala: midie, scoica alba (nu cunosc denumirea stiintifica), rama
rosie de gradina (cat mai mare, groasa si suculenta), rama neagra (f.f.
buna), sprot proaspat sau sarat. La utilizarea midiei si a sprotului
exista dezavantajul ca trebuie inlocuita momeala dupa fiecare captura,
ceea ce nu este necesar in cazul celorlalte momeli ( se castiga timp
pretios).
Inainte de a incepe pescuitul, observati apa. Alegeti locul unde apa
este mai deschisa la culoare, lansati si trageti pluta catre zona mai
intunecata (daca observati astfel de zone). In acest caz se cheama ca
momeala a ajuns la "cap de piatra" si se afla in zona in care locuieste,
de regula, guvidul . Intai lansati mai la distanta, potriviti apa astfel
incat pluta sa stea inclinata, si apoi aduceti pluta catre mal, mutand-o
cate 1-1,5 m. Urmariti daca exista locuri unde aceasta se indreapta.
Cautati in acest mod zonele mai adinci aflate intre pietre, la fundul
apei. Acolo se afla dinsul adunat. Repetati miscarea si mai la stinga,
si mai la dreapta, pentru a gasi locul cel mai bun si pentru o mai buna
cunoastere a fundului apei in zona in care pescuiti.
Dupa ce v-ati ales locul in care veti lansa, pentru o mai buna prezentare
a momelii pe fundul apei, mariti apa la pluta pana ce aceasta va sta
inclinata, apoi micsorati apa numai atat cat sa se indrepte pluta.
Veti pierde cu toate aceste proceduri aproximativ 10 min., daca nu cunoasteti
locul dinainte, dar merita.
Daca schmbati zona in care lansati nu ezitati sa potriviti din nou apa
la pluta, fundul marii fiind, in general, foarte variat ca adincime.
Daca dupa ce ati stabilit zona in care veti pescui, pestele nu musca
in maxim 2-3 min, ceva este in neregula. Ori momeala nu este pe fundul
apei si atunci potriviti inca o data apa la pluta, ori locul nu este
bun si atunci nu ezitati sa va mutati, ori pestele nu maninca (lucru
pe care il veti observa uitindu-va la ceilalti pescari) si atunci "aveti
putintica rabdare", sigur isi va da drumul dupa un timp destul de scurt.
Pag: