Despre
sonare.
Metode de localizare a pestilor
Cred ca orice pescar si-a dorit
macar o data in viata sa poata vedea ce este sub apa, pentru a afla
topologia fundului, pentru a localiza gropile cu crapi sau pur si simplu
pentru a vedea daca acolo unde pescuieste sunt sau nu pesti. Cum vazul
nu ne poate fi de mare ajutor, cel putin in cazul apelor din lacuri,
rauri etc., nu ne ramane decat sa ne inspiram din lumea animalelor,
in care metoda ecolocatiei este folosita cu eficienta deosebita. Ecolocatia
se poate realiza cu ajutorul ultrasunetelor, sunete de inalta frecventa,
nepercepute de urechea umana. Astazi acest lucru este perfect posibil
si pentru noi cu ajutorul sonarelor.
Ce sunt de fapt sonarele ?
Sonarele sunt dispozitive electronice
prevazute cu un senzor, denumit si traductor, de obicei dublu-cristal,
care contine mai multe foite de cristal de cuartz suprapuse. Cuartzul
se bucura de proprietatea ca isi modifica volumul la trecerea unui curent
electric prin masa acestuia si, invers, genereaza curent cand asupra
sa se exercita o presiune exterioara (efectul piezoelectric). Atunci
cand il alimentam la un curent de inalta frecventa cristalul vibreaza
cu acea frecventa luand nastere o unda elastica - ultrasunetele. Undele
emise prin apa lovesc obstacolele, corpuri cu densitati diferite de
cea a apei, fiind reflectate. Odata reflectate, o parte din acestea
ajung din nou la traductor unde sunt tranformate de cristalul de cuartz
(receptor) in semnal electric. Semnalul electric este prelucrat rezultand
o imagine electronica, afisata pe display-ul sonarului. In functie de
complexitatea sonarului, alaturi de vizualizarea pestilor aflati in
zona fascicolului ultrasonic mai putem obtine si alte informatii precum
viteza pestilor aflati in miscare, temperatura apei. Majoritatea sonarelor
dispun de filtre care permit afisarea pestilor pe ecran pe game de dimensiuni.
Mai facem precizarea ca, consecinta a unor legitati ale fizicii, undele
folosite aici sunt numai unde longitudinale, emise in plan normal la
suprafata traductorului. Atentie !! Bulele de aer din apa dau ecouri
foarte clare si ne pot induce usor in eroare. Deci informatia trebuie
verificata prin scanari repetate.
Cum alegem sonarul cel mai potrivit ? In primul rand trebuie sa tinem
seama de adancimea/distanta unde vrem sa facem investigatiile. Vrem
sa vizualizam topologia fundului apei sau numai sa localizam pestii
? Unda ultrasonica emisa in apa are forma unui fascicol de forma conica,
similara fascicolului de lumina al unei lanterne pe timp de ceata. Fascilolul
poate fi bine focalizat si spunem ca "bate" departe sau poate
fi mai divergent, caz in care prinde in vizor o arie mai mare dar cu
rezolutie satisfacatoare doar in apropiere. In cazul sonarelor, aceasta
focalizare este data de unghiul traductorului (uzual are 9, 20 si 45
grade). Sensibilitatea sonarului la o anumita distanta depinde de puterea
sursei de alimentare a traductorului si de frecventa semnalului de excitare
a cristalului emitor. Frecventa este un parametru similar culorii luminii;
pe timp de ceata alegem faruri albastre sau de alta culoare care este
mai putin atenuata de ceata. In acest caz, undele cu frecventa mare
dau rezolutie mare dar sunt puternic atenuate la distante mai mari,
pe cand cele cu frecventa mica se propaga mai bine dar necesita surse
de alimentare mai puternice (exercita o presiune sonica mai mica la
aceeasi putere de emisie). Un traductor cu unghiul de 20 grade, alimentat
la surse duale de 200kHz si 455 kHz, poate acoperi cam cele mai variate
intrebuintari pentru pescuitul din tara noastra (pescuit din barca,
de la mal, pescuit maritim). Asadar, nu cumparati orice sonar doar pentru
ca scrie pe el sonar; verificati cu atentie tipul palpatorului, puterea
si frecventa sursei precum si domeniul de utilizare recomandat de producator.
Daca acesta corespunde intereselor dvs. puteti sa-l cumparati. Pretul
unui sonar poate incepe de la cca. 100 USD pana la 600-1000 USD si chiar
mai mult.
Ce solutii alternative avem cand
nu dispunem de acesti bani ?
Sonarul este un intrument util
dar inca nu este prea accesibil. Pana cand vom avea sonarul propriu
trebuie sa cautam alte solutii. Unii pescari pot localiza pestii "citind"
apa si utilizand toate informatiile pe care mediul ni le ofera cu atata
generozitate. Dar cum asta ? Ati observat ca, atunci cand vantul bate
usor, pe suprafata apei se formeaza talazuri. Exista totusi zone unde
talazurile lipsesc sau sunt mult mai mici. Ce se intampla ? Revenind
la notiunile de unde elastice, talazul nu este altceva decat o unda
generata de vant si care se propaga pe lac. Acolo unde fundul lacului
prezinta neuniformitati, mai ales gropi, unda este de regula atenuata,
intr-o masura mai mare sau mai mica. Iata deci ca un "sonar"
natural ne indica direct gropile si implicit zona crapilor si a somnilor.
Alta solutie ar fi simturile unor pasari. Ratele si gastele domestice
simt mult mai bine prezenta pestilor si de cele mai multe ori ii urmaresc.
Iar rapitorii mari, in speta somnii, le urmaresc la randul lor pe ele.
Multi dintre noi nu agreem prezenta acestor pasari pe langa noi dar
ele ne indica de cele mai multe ori prezenta pestilor. De multe ori
am ales locul de pescuit cautand cu privirea cardurile de rate care
stationau si cautau hrana in apa iar rezultatele au fost superioare
celor obtinute de alti pescari, mai putini stresati de aceste pasari.
Aceste solutii sunt reprezentative dar sirul exemplelor poate continua.
Noi insa ne oprim aici, lasandu-va pe dvs. sa experimentati si sa gasiti
si alte solutii.
Gheorghe Ion-Bucuresti, oct. 2001
ABC in pescuit