Cu deosebita nerabdare am asteptat primul eveniment
sa-i zicem monden al site-ului pescuitul.ro. CONCURSUL DE PESCUIT STATIONAR
- FUNDENI FRUNZANESTI- AUTUMN 2001/Nr. 00001. Data concursului a fost
stabilita pentru data de 8 septembrie (Sfanta Maria). Ca regula generala:
trei carlige in apa. Am participat in calitate de chibitz, al lui Al.
Botu. Motivatia: neavand mijloc de transport si avand promisiunea lui
Al ca ma va lua la concurs, nu am putut sa am tupeul sa mai si particip,
si sa-i creez astfel un puternic adversar... Hahahaha.
Startul s-a dat la orele 7,30 dupa ce Jean Gh.
i-a invitat pe cei 80 de participanti inscrisi (dintre care 18 reali
si 62 virtuali) sa-si ocupe locurile "la start". De ajuns s-a ajuns
foarte usor pe "locul faptei" (Jean Gh. textual) pentru ca harta a fost
usor de interpretat in afara unora care ridicand obiectii stateau sigur
mai prost cu geografia, mai precis cu interpretarea unei harti. (Nu
poti sa le stii chiar pe toate).(Sic.) Incetul cu incetul, dupa ce "the
oficials" au facut prezenta si au verificat ca metodele practicate de
cei optesprezece sa se inscrie si sa corespunda regulilor actualului
concurs, am inceput sa ne cunoastem, partenerii listasi, sa vedem cu
cine am avut sau nu virtuale polemici, Jean chiar mi-a spus:
- Aaaa, Domnul Arpad, da acuma imi aduc aminte ca am avut un schimb
de....
Apoi l-am cunoscut pe Vasile Mitrea, care s-a
dovedit un tip deosebit de deschis, agreabil, initiind un concurs paralel
de bere motivand ca pescuitul este singurul sport unde se admite bautura
(chiar si la concurs). Bineinteles, bautul berii in cantitati normale
nu a facut altceva decat sa aduca veselie, deschidere si crearea unei
atmosfere excelente chiar intre concurenti unde rivalitatea in alte
cazuri i-ar fi tinut distanti. Astfel a fost atins cel mai important
obiectiv dintre listasi: comunicarea, deschiderea, s-au facut prietenii
de data asta fizic, (Vasile Mitrea cu mine), Jean Gh. (care si-a iesit
din aureola de monstru websacrumaster impreuna cu Lucian, (the other
oficial), s-au dovedit a fi de fapt oameni mai mult decat prietenosi
si receptivi, la toate bazaconiile sau ideile bune, care buna dispozitie
(destul de rara chiar in cadrul concursurilor mai pretentioase) ni le-a
generat in cerebel. S-a prins primul caras. Apoi imediat un biban soare
(la lanseta). Apoi au aparut si rosioarele. Timpul a fost inchis, dimineata,
vant 45° din stanga pe toata perioada concursului. Pe masura ce buna
dispozitie a inceput sa se extinda atat printre participanti cat si
printre oficiali si cand valul timiditatii si al falsului respect au
cazut, formand din noi toti o gasca de oameni care ne bucuram de minunatiile
naturii, parca si Dumnezeu si-a inseninat fruntea si a indepartat pe
nesimtite norii, la un moment dat trezindu-ne intr-o minunata zi de
toamna insorita. Au urmat alte capturi, mai rare, peste destul de mic,
caras, in general. Din punctul de vedere al concursului nu conta, pentru
ca erau doua premii:
- unul pentru captura cea mai mare;
- unul pentru cantitatea cea mai mare de peste.
Premiile erau puse langa masa oficialilor si
constau pentru fiecare castigator o lanseta din doua buc.(Gipo) o mulineta
si o varga de 6 m. Ora trei, a adus cu sine si finalul. Veselia era
in toi, cand au inceput cantaririle, ( imi aduceam cu placere aminte
de filmul de pe caseta unui bun prieten din state care filmase participarea
sa la un concurs de sail-fish, espadon sau peste evantai, unde era o
atmosfera asemanatoare) si bineinteles au inceput fotografii sa fotografieze,
atat pe participanti cat si pe oficiali. Daca un banal concurs de pescuit
si-ar atinge oricum scopul si departajarea castigatorilor nu este niciodata
aproape o problema, scopul unui concurs insa de pescuit nu este numai
castigarea unor trofee. Depinde numai de oficiali si participanti ca
acel concurs sa fiu un succes deplin. Ei bine acest concurs: numele
dat de mine mai sus neavand drepturi de autor, nu mai pot sa-l public,
ei bine acest concurs, din punctul meu de vedere, a fost mai mult decat
un succes. De ce? Pentru ca repet datorita deschiderii (nu intampatoare)
s-au legat cunostinte si prietenii noi, s-au adus idei care 99,99% au
fost nu numai audiate si aprobate dar si notate cu promisiunea aplicarii
lor in viitor, s-au facut promisiuni din partea oficialilor ca vor face
cat de curand un altfel de concurs cu alt specific si regulament, in
lacuri mai motivate in ce priveste capturile, iar participantii au promis
ca vor ajuta pe organizatori in noua lor intreprindere. Oamenii care
au participat si-au dat seama ca la un concurs de pescuit nu conteaza
opulenta in fata dotarii mai slabe a unuia sau a altuia dintre participanti,
in fata zeului "PESCUIT sportiv" toti suntem egali, indiferent de dotare.
Castigatorii au fost imediat desemnati; la cantitate a fost desemnat
un tanar caruia din pacate nu i-am retinut numele (adaugam noi: Minciuna
Nicolae - Bucuresti), important era insa ca la marime a iesit castigator
Alexandru C.Botu, care a dat vina pe mine ca din cauza mea, ca in calitatea
mea de chibitz n-ar trebui sa pierd noptile cu persoane invitate de
pe ICQ, ca vin adormit sa chibitzez si alte aberatii din astea, dar
pana la urma si-a dat seama ca numai un "chibitz" pricajit poate aduce
noroc. El nu este bine sa pescuiasca numai, pentru ca ar face-o de pomana,
n-ar prinde nimic. Dupa ce Al.C.Botu a inteles ca am dreptate, am reusit
sa ramanem prieteni si mi-a spus ca daca mai mergem la vreun concurs,
eu nu voi participa dar va trebui sa chem cu o noapte inainte pe cineva
de pe ICQ la mine acasa.... Hahaha. Fir intins in continuare.
Autor: Arpad Dezsö - Bucuresti - 10.sept. 2001