Scuze, sunt in timpul serviciului si d-aia nu am cum sa postez tot timpul.Am sa va povestesc tot, pentru ca nimeni dintre cei ce citesc sa nu mai faca o asemenea greseala.
S-a intamplat intr-o zona a Dunarii, o Dunare superba, fara pic de val si numai buna de facut baie.Era pentru prima oara cand aveam ocazia sa pun pe apa barca mea cu un motor de 15 cai.Barca este o Laguna 480, o barca buna, pe care o recomand.
In momentul lansarii, adica pornirii de pe loc, senzatia e unica.Esti regele baltii, al Dunarii, al tuturor.Nu te mai intereseaza de nimic, intri intr-o euforie inexplicabila.Am devenit relaxat, m-am jucat un pic cu ea pana m-am obisnuit...apoi....full-gaz!!!!
Dupa o jumatate de ora, increderea mea era completa.Nu mi se putea intampla nimic.Eram cel mai tare.
Pana la locul de pescuit era cam 1km, si eram destul de multi.Am facut cateva drumuri, i-am dus pe toti, ramanand sa mai fac un ultim drum, cu sculele mele si ultimele 3 persoane....
Am incarcat barca si am plecat. Nu am asigurat nici un bagaj, nu avea ce sa se intample....O singura persoana nu stia sa inoate, asa ca i-am pus vesta, restul eram inotatori inascuti, asa ca ce rost avea?!
Am plecat, luand direct directia locului de pescuit. Viteza a ajuns rapid la 40 km si totul era ok. Radeam, vantul ne batea din spate, eram super relaxati...atat de relaxati incat nimeni nu s-a mai uitat in fata...iar in fata era un obstacol...
L-am luat in plin !!!
La 40 la ora, un soc este extrem de violent.Nu ai timp sa schitezi nici un gest...nici macar sa pui mana la fata...nimic!
Dumnezeu a fost alaturi de noi...am scapat toti fara o zgarietura.Vesta de salvare si-a facut datoria, singura fata a echipajului statea cu mainile la ochi , jumatate iesita din apa, incremenita de frica.A fost nevoie sa o tragem spre mal.
Pierderi...scule, telefoane, bani, tot.
Castig ... vietile noastre.
A fost o experienta tragica, dar indiferent care ar fi putut fi consecintele, stiu ca niciodata nu mi se va mai intampla nimic, pentru ca am invatat ca NAVIGATIA NU ESTE O JOACA.
ESTE MULT MAI PERICULOASA DECAT CONDUSUL MASINII.

Citat din puffyk
Scuze, sunt in timpul serviciului si d-aia nu am cum sa postez tot timpul.Am sa va povestesc tot, pentru ca nimeni dintre cei ce citesc sa nu mai faca o asemenea greseala.
S-a intamplat intr-o zona a Dunarii, o Dunare superba, fara pic de val si numai buna de facut baie.Era pentru prima oara cand aveam ocazia sa pun pe apa barca mea cu un motor de 15 cai.Barca este o Laguna 480, o barca buna, pe care o recomand.
In momentul lansarii, adica pornirii de pe loc, senzatia e unica.Esti regele baltii, al Dunarii, al tuturor.Nu te mai intereseaza de nimic, intri intr-o euforie inexplicabila.Am devenit relaxat, m-am jucat un pic cu ea pana m-am obisnuit...apoi....full-gaz!!!!
Dupa o jumatate de ora, increderea mea era completa.Nu mi se putea intampla nimic.Eram cel mai tare.
Pana la locul de pescuit era cam 1km, si eram destul de multi.Am facut cateva drumuri, i-am dus pe toti, ramanand sa mai fac un ultim drum, cu sculele mele si ultimele 3 persoane....
Am incarcat barca si am plecat. Nu am asigurat nici un bagaj, nu avea ce sa se intample....O singura persoana nu stia sa inoate, asa ca i-am pus vesta, restul eram inotatori inascuti, asa ca ce rost avea?!
Am plecat, luand direct directia locului de pescuit. Viteza a ajuns rapid la 40 km si totul era ok. Radeam, vantul ne batea din spate, eram super relaxati...atat de relaxati incat nimeni nu s-a mai uitat in fata...iar in fata era un obstacol...
L-am luat in plin !!!
La 40 la ora, un soc este extrem de violent.Nu ai timp sa schitezi nici un gest...nici macar sa pui mana la fata...nimic!
Dumnezeu a fost alaturi de noi...am scapat toti fara o zgarietura.Vesta de salvare si-a facut datoria, singura fata a echipajului statea cu mainile la ochi , jumatate iesita din apa, incremenita de frica.A fost nevoie sa o tragem spre mal.
Pierderi...scule, telefoane, bani, tot.
Castig ... vietile noastre.
A fost o experienta tragica, dar indiferent care ar fi putut fi consecintele, stiu ca niciodata nu mi se va mai intampla nimic, pentru ca am invatat ca NAVIGATIA NU ESTE O JOACA.
ESTE MULT MAI PERICULOASA DECAT CONDUSUL MASINII.

Slava Domnului, Mihai !
Altfel, bucuria Dunarii, a pescuitului, a motorului nou si performant se transforma intr-un cosmar pe toata viata !
Chiar ca Dumnezeu a fost cu voi; paguba materiala o veti acoperi, numai viata nu ti-o da nimeni inapoi.

Mihai, imi pare rau de ce ai patit, dar ma bucur ca ai mai apucat sa ne povestesti...

In afara de avertizarile tale, voi mai adauga cateva legate de navigatie:

- intotdeauna motorul trebuie sa fie legat cu o cordelina rezistenta de barca. Nu va incredeti 100% in sistemul de prindere. Va va trada...

- intotdeauna sa purtati acea siguranta de contact (cheia legata de incheietura mainii) Am prieteni care au intalnit un obstacol (bustean) submers, barca a sarit in sus si lateral si i-a aruncat pe amandoi in apa, si daca cel de la motor nu ar fi avut acea siguranta, mai prindeau barca cand si daca esua pe undeva...

- niciodata nu va legati "la remorca" de un vas mare, in lateralul lui. La intalnirea cu un alt vas, valurile va pot baga dedesubt... chiar daca observati din timp, chiar daca (reusiti sa) desfaceti legatura, pana porniti motorul ca sa dirijati barca astfel incat sa va departati rapid de primul vas, si sa taiati corect valurile celui de-al doilea...

- daca sunteti legati paralel cu un mal rapos, valurile produse de o alta ambarcatiune, prin efectul produs de "reflectarea" de mal, va pot rasturna usor sau "macar" umple barca cu apa. Sau va pot izbi de mal, cu consecinte grave daca malul este dur sau daca exista structuri neregulate. Aveti grija ca legatura sa fie usor de desfacut si sa puteti sa va departati de mal rapid... valurile nu par niciodata prea mari, pana ajung la mal.

Nu uitati, apele linistite sunt adanci... iar bancurile de nisip nu se vad decat rar, si de cele mai multe ori, prea tarziu. Regulile si indicatoarele de navigatie sunt foarte importante... si ajuta...

Am vazut un document al capitaniei Constanta cu cerintele pentru ca o salupa sa iasa in larg pe mare si spicuiesc din memorie cateva relativ utile
- veste de salvare obligatorii pentru toti
-lumini de pozitie fata spate
-claxon
-colac salvare
-radiotelefon pe canalul de urgenta 16
(aici daca este cineva interesat va pot ajuta cu info)
-trusa de prim ajutor
-busola
si pentru cei interesati adaug de la mine ca nu ar strica niste harti si un gps.
Marea Neagra se monteaza instantaneu si curentii devin foarte puternici in eventualitatea unei pene de motor ce recomanda capitania este de mare folos

Referitor la snurul de salvare, de fapt este un snur care se leaga de mana sau haina, acesta este o siguranta de contact, in momentul accidentului el sare, deoarece pasagerul rasturnat automat il trage dupa el.
Se monteaza intr-un clips al motorului, sunt diferite modele si sisteme, iar cand e tras ii taie scanteia si automat se opreste.
Este foarte important sa il porti, dar la fel de important sa stii sa-l legi.
Eu l-am infasurat de mana printr-un ochi simplu, iar cand am fost aruncat, MI-A FOST SMULS DE PE MANA.Faptul ca barca s-a rasturnat dupa o saritura de cativa metri , de fapt, a fost salvarea....motorul s-a inundat cu ulei si s-a oprit.
ASA CA LEGATI SNURUL PRINTR-O BRATARA, CEVA CE NU POATE CADEA ACCIDENTAL, CEVA CE REZISTA LA SOC.EXCLUS PANTALONI, SLIP SAU ALTE CHESTII DE GEN.
ESTE FOARTE IMPORTANT CA ACEST TOPIC SA FIE CITIT CU FOARTE MARE ATENTIE, IAR CEI CE ISI VOR CUMPARA AMBARCATIUNE SA EVITE ACEST GEN DE INCIDENTE FOARTE GRAVE.
Daca nu aveti cu cine discuta, daca nu aveti pe cineva sa va explice ABC-ul unei ambarcatiuni, va stau la dispozitie oricand.

Citat din puffyk
Scuze, sunt in timpul serviciului si d-aia nu am cum sa postez tot timpul.Am sa va povestesc tot, pentru ca nimeni dintre cei ce citesc sa nu mai faca o asemenea greseala.
S-a intamplat intr-o zona a Dunarii, o Dunare superba, fara pic de val si numai buna de facut baie.Era pentru prima oara cand aveam ocazia sa pun pe apa barca mea cu un motor de 15 cai.Barca este o Laguna 480, o barca buna, pe care o recomand.
In momentul lansarii, adica pornirii de pe loc, senzatia e unica.Esti regele baltii, al Dunarii, al tuturor.Nu te mai intereseaza de nimic, intri intr-o euforie inexplicabila.Am devenit relaxat, m-am jucat un pic cu ea pana m-am obisnuit...apoi....full-gaz!!!!
Dupa o jumatate de ora, increderea mea era completa.Nu mi se putea intampla nimic.Eram cel mai tare.
Pana la locul de pescuit era cam 1km, si eram destul de multi.Am facut cateva drumuri, i-am dus pe toti, ramanand sa mai fac un ultim drum, cu sculele mele si ultimele 3 persoane....
Am incarcat barca si am plecat. Nu am asigurat nici un bagaj, nu avea ce sa se intample....O singura persoana nu stia sa inoate, asa ca i-am pus vesta, restul eram inotatori inascuti, asa ca ce rost avea?!
Am plecat, luand direct directia locului de pescuit. Viteza a ajuns rapid la 40 km si totul era ok. Radeam, vantul ne batea din spate, eram super relaxati...atat de relaxati incat nimeni nu s-a mai uitat in fata...iar in fata era un obstacol...
L-am luat in plin !!!
La 40 la ora, un soc este extrem de violent.Nu ai timp sa schitezi nici un gest...nici macar sa pui mana la fata...nimic!
Dumnezeu a fost alaturi de noi...am scapat toti fara o zgarietura.Vesta de salvare si-a facut datoria, singura fata a echipajului statea cu mainile la ochi , jumatate iesita din apa, incremenita de frica.A fost nevoie sa o tragem spre mal.
Pierderi...scule, telefoane, bani, tot.
Castig ... vietile noastre.
A fost o experienta tragica, dar indiferent care ar fi putut fi consecintele, stiu ca niciodata nu mi se va mai intampla nimic, pentru ca am invatat ca NAVIGATIA NU ESTE O JOACA.
ESTE MULT MAI PERICULOASA DECAT CONDUSUL MASINII.

Slava Domnului ca ati scapat si ca ati apucat sa ne povestiti si noua,ca sa luam aminte.