Buna ziua ,
Am dat tarziu de acest subiect . Curatati bradisul din iaz , la modul ca azi il taiati si tot azi il scoateti . Nu il lasati sa stea peste noapte in iaz . Lasati un pic de bradis pe maluri . Malurile inierbate sunt o idee buna . Popularea in exces este o cale sigura spre faliment . Mai bine mai putin pt.inceput si mariti numarul in fiecare an cu putin . La 200 mp vorbim de cateva exemplare mai mari . Un crap de 2-3 kg are nevoie de minim 10 mc de apa . Dvs vorbiti de 200mp x 2m = 400 mc de apa . Adica max 40 exemplare . Asta in conditii de oxigenare si furajare . Daca sunt pesti mai mici , experienta isi va spune cuvantul . Depinde de gradul de oxigenare , de cum este apa izvoarelor respective , de temperaturi si nutrientii solvabili din sol sau din solul inconjurator . In cativa ani veti sti perfect ce populatie piscicola suporta iazul .
Dupa aia asteptati pescari care sa va spuna ca au platit , deci pestele prins este fara discutie al lor si fac ce vor ei cu el .

1 -- daca apa de siroire din vii poate ajunge in lac, la marginea exterioara a zonei inierbate realizati un sant de drenaj circular (20-30cm latime; 20-30cm adancime) cu evacuarea apei captate in aval de lac.
2 -- daca exista posibilitatea complectarii apei in lac cu o pompa, in zilele insorite introduceti apa in lac, cu aerarea acesteia (sistem arteziana) – apa freatica si cea de fantana, de regula sunt slab oxigenate.
3 -- evacuarea surplusului de apa sa se faca din stratul superficial – astfel se indeparteaza o parte din algele dezvoltate in exces (vara).
4 -- cativa copaci cu coroana deasa pe latura sud-vestica, pt. umbrire sunt de folos (toamna frunzele sa nu ajunga in apa).
5 -- pt. inceput axati-va pe carasi; sunt mai rezistenti la deficitul de oxigen.

Sa auzim de bine !!!

Citat din fishbone33
Sper ca acel specialist sa dea peste intrebarea dvs si sa va raspunda la intrebare.Sa auzim de bine si sa facem un pescuit acolo.

Pai specialistul tocmai a raspuns, Dl Burian Petru se ocupa cu asa ceva, consultatil cu incredere.

Va multumesc tuturor pentru sfaturi..o sa incep prin curatirea baltii..si apoi o sa continui cu celelalte lucrari
O zi buna !

Am inceput de ieri sa curat balta cu tot felul de greble improvizate.E o munca de sisif dar speranta ca voi salva din pesti imi da curaj.Ma doare inima sa strang pestisori morti cu galeata.O intrebare:Exista vre-o metoda(ierbicide sau altceva) de a scapa de acel bradis sau macar de al stopa din crestere?Ma gandesc cu groaza ca v-a trebui sa repet operatiunea de curatare intr-o luna ,doua
Va multumesc

Cu ierbicide scapati de tot ce misca si nu cred ca vreti asta . Nu curatati tot bradisul , lasati o zona mica pe undeva sau fire razlete pe ici pe colo . Cu grebla e f. greu . Cautati un cablu metalic (sufa) destul de lung pt. a putea fi tras de pe maluri opuse . Il desfasurati peste balta , il lasati sa se scufunde , si il trageti ca pe un navod de la un capat la altul al iazului . Bradisul va fi smuls si va pluti . Ulterior il scoateti cu furca pe mal . Vedeti sa alegeti un loc de care sa nu va para rau pt.ca unde sta bradisul cel putin o zi nu prea mai creste nimic anul respectiv . Succes !

D-le Iordache Petru
1 -- Verificati daca ceea ce aveti dvs. in lac coincide cu planta din imagine. Daca rezultatul este pozitiv, atunci intradevar este vorba de Bradis sau Cosor (Ceratophyllum demersum), care este o planta submersa, perenă (care traieste mai multi ani), invaziva (realizeaza dezvoltari in masa) si capabila sa se inmulteasca si prin fragmente vegetale, care pot forma noi colonii.
2 -- mijloace de combatere chimica, care sa nu afecteze biocenoza, nu sunt disponibile la noi.
3 -- ramane varianta combaterii mecanice, cu metoda indicata de dl. Radu Bogdan, cu recomandarea de a o scoate integral; se va reface oricum, pe seama radacinilor ramase in sol.
4 -- singura varianta de a o mentine sub control este combaterea biologica cu ajutorul crapului chinezesc numit Amur sau Cosaş (Ctenopharyngodon idella);
5 -- Cosaşul traieste pana la 8-12 ani si in conditiile de mediu de la noi atinge maturitatea sexuala la 7-8 ani; consuma plantele acvatice in mod intens, la 20-28 gr.C poate consuma/zi o cantitate egala cu greutatea sa corporala.
6 -- avand in vedere ca rata de hranire scade cu varsta si talia indivizilor, pt. combaterea intensiva a vegetatiei sunt recomandati indivizii cu lungime de 25-30 cm.

Concluzie:
Dupa ce ati scos bradisul din lac, introduceti 2-3 exemplare de Cosaş (Amur); daca bradisul da semne de refacere, mariti numarul exemplarelor.
Nu introduceti prea multi odata, deoarece riscati sa moara de foame inainte de formarea unui echilibru intre cantit. de hrana si nr.de pesti.

Sa auzim de bine !!!

Multumesc din suflet tuturor,in special dlui Burian Petru ptr sfaturile care-mi sunt de un real ajutor.Intr-adevar planta care mi-a invadat lacul este cea din imagine (bradis).Incercand sa identfic crapul chinezesc Amurul sau Cteno de care imi spuneati dvs constat ca si Fitofagul si Novacul sunt trecuti ca si crapi chinezesti care s-ar hrani cu masa vegetala.Care din aceste specii ar fi cele mai potrivite pentru rezolvarea problemei mele?
Va multumesc inca o data!!

Numai Amur (Ctenopharyngodon idella) in romana numit Cosaş !!!

Cei numiti de dvs. sunt consumatori de fitoplancton (alge). NU consuma plante superioare.

Dintre speciile chinezesti pe dvs. va intereseaza ctenofaringodon idella , numit indeobste cteno sau amurul alb . Este singurul care consuma plante acvatice , dar nu de orice fel . Fitofagul si novacul se hranesc cu plancton , unul cu fitoplancton (plante , alge , aflate in suspensie in masa apei) iar celalalt cu zooplancton (animalute f.mici aflate in suspensie in masa apei) . Hranirea acestor doua specii se realizeaza prin filtrarea cu ajutorul bronhiilor a apei iazului . Vreo doua,trei exemplare nu v-ar strica in iaz deoarece in timp alga respectiva poate deveni o problema . Daca apa devine verde inchis si usor vascoasa se cere sa bagati ceva fitofag . Cateva exemplare de cteno , vara a II-a , plus cateva exemplare de crap comun , minim vara a II-a , cred ca v-ar ajuta . Combinatia crap-cteno este buna pt. scopul dvs. deoarece crapul comun are obiceiul de a imita speciile langa care traieste . Langa cteno , si crapul incepe sa rame in fundul iazului dislocand plantele acvatice , care vor iesi la suprafata . Niste caras e la locul lui in lac , dar atentie este concurent cu crapul la hrana si folosind bradisul este f.prolific .
Sper ca v-am fost de folos , succes !