Citat din drag
Pai varianta simplificata a intrebarii mele ar fi unde se retrage pestele instinctiv ? Urmeaza cursul apei sau se retrage spre izvor ?

Cursul apei il urmeaza cand deversarea se face controlat. Prin aceasta cei ce lucreaza stiintific ( inginereste vorbind ) tin cont si de restul pestilor ce nu vor fi recoltati si dau drumul la vane in asa maniera incat sa nu creeze haos nici in randul propriilor populatii si nici la cei din aval. Nu creeaza tulburari ale biotopurilor ca sa le fie si lor usor sa-i aduca in zona de recoltare, insa atunci cand se produc alterari ( la inundatii spre exemplu sau ploi abundente ) va cauta sa-si regleze nivelul de oxigen din organism si atunci va cauta izvoarele, care nu sunt situate neaparat pe coada lacului sau la intrare.

Citat din myagi
Doc un coleg de-al nostru are o vorba: sa nu mori prost fara sa sti despre ce e vorba intr-un caz ci sa mori c-ai incercat sa afli. Limbajul "de lemn" l-am folosit in pseudodizertatia de mai sus pentru ca avem destule specimene printre noi si incep sa arunce cu caciula in mine ca si in caini :c:. Tu sti caci eu am mai multe vorbe comparativ cu colegul mai sus amintit si una ar fi ca o minge ridicata la fileu va fi interceptata in mod cu totul si cu totul obligatoriu. Uitate si tu la Marian :). De cand asteapta el sa rada un pic pe seama mea si mai are cativa prieteni pe care ii asteapta dupa colt. Ideea e ca, iar s-a fript. Dl. Admin mi-a ridicat mie mingea, iar eu am pasat-o la Dom` Profesor :). Sa-mi fie cu iertare, da` imi e un subiect extrem de util si mie. Mai ales pentru la anul. Va voi povesti alta data si de ce.
Inca odata va rog sa-mi permiteti sa va multumesc pentru sprijin si sa primiti aprecierile mele DOMNULE PROFESOR BURIAN.
Mariane fa bah si tu pace odata cu toata lumea, ce Dumnezeu ca nu esti om rau ci doar neinteles. ==

Altfel spus, odata v-am intrebat ceva despre migratia crapului si somnului in perioada "boncanitului" . Ma documentai cat putui si nu-mi ajunge
.

Stimati colegi
Cate o glumita nu strica niciodata, dar ... „numai cine nu joaca nu ....invata”
„Parerea mea este ca atunci cand nu stii nu trebuie sa taci malc ci sa incerci sa cauti un raspuns pornind chiar si de la simple ipoteze ! Ipotezele noastre, mai mult sau mai putin empirice, deseori corijate ... pot scoate la lumina multe informatii valoroase. Deci nu va sfiiti sa lansati ipoteze, nimeni nu a descoperit adevarul fara sa greseasca ! Ba mai mult, uneori afli adevarul din greseala.”
In curand vom pune unditele’n cui si decat sa discutam politica, mai bine „serciuim pe goagăl” in spiritul citatului de mai sus, la care as dauga: „unde’s multi puterea creste”
Cat despre migratie, sa continuam:
1 -- Migratia, in sensul general de deplasare periodica, sezoniera si regulata (conform „programului eco-genetic al speciei”) se imparte in 3 mari categorii: de reproducere, de hranire si de iernat.
Din p.d.v. al distantelor parcurse, migratia de reproducere este de regula cea mai lungă, fiind urmata de migratia de hranire. Migratia de iernare, in apele interioare, este deseori f. scurta, constand doar in deplasarea spre apele de maxima adancime.
2 -- Dupa tipul migratiei in raport cu directia de curgere a apei, distingem 2 tipuri:
*** migratia ANADROMĂ = contra directiei de curgere a apei; spre amonte.
In cazul apelor curgatoare de la noi, acest tip de migratie coincide cu perioada de depunere a icrelor. Acest tip de migratie este f. evidenta in cazul pestilor marini, cand se parcurg distante mari, din zona marina spre apele interioare; de exemp. sturionii, scrumbia de dunare, rizeafca, pastravul de M. Neagra, etc. In apele interioare, migratia facandu-se pe distante mai scurte, speciile de la noi se incadreaza in categoria speciilor semimigratoare, de exemp. avat, mreană, morunas, scobar, pastravul de lac, viza, etc.
*** migratia CATADROMĂ = care migreaza in sensul de curgere a apei; spre aval.
In apele noastre interioare, la aceasta categorie exista o singura specie, anghila (migratie reproductiva). Pastravul curcubeu (specie „de import”) are de asemenea tendinte de migratie catadroma, dar acest comportament îi este deseori fatal, coborand prea mult in apele subcolinare si de şes. In rest, acest tip de migratie se manifesta la speciile de la noi, dupa perioada de reproducere, in sensul revenirii la zonele de hranire, caracteristice.
3 -- Migratia de „autoconservare” consta in comportamentul instinctiv de evitare a factorilor de mediu cu „agresivitate acuta” (exemp. unde de viitura cu „apa f. tulbure”, poluari accidentale cu „agresivitate acuta”, etc.). Acest tip de „migratie” are intotdeauna sens ANADROM si se manifesta prin deplasarea pestilor spre amonte si/sau in afluentii din zona afectata.
4 -- @ Dumitru Dragos Georgica
„Dar in cazul unei balti lungi si inguste, alimentate de la un capat si cu stavilar la celalalt capat ? Cand scade apa brusc, unde se duce pestele instinctiv ? Spre izvor sau spre stavilar ?”
Excelenta intrebare, la care raspunsul este SPRE AMONTE cu o conditie: curentul de apa rezultat, prin intensitatea lui, sa declanseze „instinctul de conservare”. Fenomenul este foarte evident in cazul golirii lacurilor de acumulare (cu debitul maxim de golire) si in cazul eliberarii obletilor dintr-o galeata
5 -- @ myagi
„Altfel spus, odata v-am intrebat ceva despre migratia crapului si somnului in perioada „boncanitului". Ma documentai cat putui si nu-mi ajunge”
Se vad rezultatele documentarii, majoritatea raspunsurilor fiind f. aproape de „forma corecta”
„Tot inainte !!!” sau vezi Lenin

Citat din myagi
Cursul apei il urmeaza cand deversarea se face controlat. Prin aceasta cei ce lucreaza stiintific ( inginereste vorbind ) tin cont si de restul pestilor ce nu vor fi recoltati si dau drumul la vane in asa maniera incat sa nu creeze haos nici in randul propriilor populatii si nici la cei din aval. Nu creeaza tulburari ale biotopurilor ca sa le fie si lor usor sa-i aduca in zona de recoltare, insa atunci cand se produc alterari ( la inundatii spre exemplu sau ploi abundente ) va cauta sa-si regleze nivelul de oxigen din organism si atunci va cauta izvoarele, care nu sunt situate neaparat pe coada lacului sau la intrare.

Cornel, nu pot sa ma abtin la unele amendamente privitor la observatia ta legata de izvoare.
Apa de izvor nu intotdeauna este bogata in oxigen. Aproape intodeauna va fi o apa curata exceptand izvoarele care au o duritate mare si/sau provin (spala) zone de "saratura" rezultand o apa cu un PH mare.
Un alt aspect pe care l-ai uitat este acela ca din cele 12 luni ale anului temperatura apei de izvor va fi egala cu temperatura apei din lac, in rest existand diferente majore. Aceste diferente majore fac ca un peste sa prefere "stabilitate" termica.
Privitor la golirea unui lac in vederea recoltarii aceasta se va face intodeauna (bolduit) foarte lent deoarece asa cum a scris dl. Burian pestele are tendinta de a se deplasa in amonte. La o scadere brusca a nivelului pentru recoltarea pestilor exista riscul sa ramana pesti pe "uscat" in zona superioara a bazinului.
Privitor la "bocanitul" crapului si al somnului iti pot spune urmatoarele:
- crapul incepe aceasta migratie cand temperatura apei se apropie de cca 15 grade cautand zone insorite, cu vegetatie si adancime mica unde temperatura este cuprinsa intre 18 si 21 grade (temperatura la care se produce "bocanitul"
- somnul paraseste salasurile obisnuite plecand perechi pe canale cu adancime de cca 1,5m iar curentul apei sa fie unul slab, cu ceva vegetarie si fund nisipos. De multe ori se intampla sa-si pregateasca "patul nuptial" indepartand stratul superficial de mal pentru a ajunge la substratul tare. Perioada depunerii icrelor este undeva in luna mai cand apa are o temperatura de 18 - 20 grade. Dupa depunere somnul isi pazeste icrele, perioada in care este deosebit de vulnerabil.

P.S. Mi-a placut chestia cu "bocanitul" la crap si somn

Citat din seby1001
Cornel, nu pot sa ma abtin la unele amendamente privitor la observatia ta legata de izvoare.
Apa de izvor nu intotdeauna este bogata in oxigen. Aproape intodeauna va fi o apa curata exceptand izvoarele care au o duritate mare si/sau provin (spala) zone de "saratura" rezultand o apa cu un PH mare.
Un alt aspect pe care l-ai uitat este acela ca din cele 12 luni ale anului temperatura apei de izvor va fi egala cu temperatura apei din lac, in rest existand diferente majore. Aceste diferente majore fac ca un peste sa prefere "stabilitate" termica.
Privitor la golirea unui lac in vederea recoltarii aceasta se va face intodeauna (bolduit) foarte lent deoarece asa cum a scris dl. Burian pestele are tendinta de a se deplasa in amonte. La o scadere brusca a nivelului pentru recoltarea pestilor exista riscul sa ramana pesti pe "uscat" in zona superioara a bazinului.
Privitor la "bocanitul" crapului si al somnului iti pot spune urmatoarele:
- crapul incepe aceasta migratie cand temperatura apei se apropie de cca 15 grade cautand zone insorite, cu vegetatie si adancime mica unde temperatura este cuprinsa intre 18 si 21 grade (temperatura la care se produce "bocanitul"
- somnul paraseste salasurile obisnuite plecand perechi pe canale cu adancime de cca 1,5m iar curentul apei sa fie unul slab, cu ceva vegetarie si fund nisipos. De multe ori se intampla sa-si pregateasca "patul nuptial" indepartand stratul superficial de mal pentru a ajunge la substratul tare. Perioada depunerii icrelor este undeva in luna mai cand apa are o temperatura de 18 - 20 grade. Dupa depunere somnul isi pazeste icrele, perioada in care este deosebit de vulnerabil.

P.S. Mi-a placut chestia cu "bocanitul" la crap si somn )=

Te-ai prins? Da` io zisei "boncanit" Eule.
Despre izvoare colegul vorbea in ideea de zona prin care se alimenteaza bazinul, iar eu am preluat-o fara sa-l mai complic.
Oricum va multumesc mult amanduorora.
Dom` Doctor va astept si eu cu o termoclina desteapta sau spuneti-mi un` sa o gasesc.

Citat din myagi
Te-ai prins? Da` io zisei "boncanit" :) Eule.
Despre izvoare colegul vorbea in ideea de zona prin care se alimenteaza bazinul, iar eu am preluat-o fara sa-l mai complic.
Oricum va multumesc mult amanduorora.
Dom` Doctor va astept si eu cu o termoclina desteapta sau spuneti-mi un` sa o gasesc. ==

Vreau sa stiu cum sa-mi confectionez zig-rigul dupa calcule precise.

„...Dom` Doctor va astept si eu cu o termoclina desteapta sau spuneti-mi un` sa o gasesc. Postat de: Serban Cornel (alias myagi) ...”

In cartea „Lacul de acumulare – analiza biologica” – pag. 186–190
P.S. Cel mai simplu, puteti consulta cartea la Dl. Petcu Victor, care poseda ambele carti ....

Citat din petru
„...Dom` Doctor va astept si eu cu o termoclina desteapta sau spuneti-mi un` sa o gasesc. Postat de: Serban Cornel (alias myagi) ...”

In cartea „Lacul de acumulare – analiza biologica” – pag. 186–190 )=
P.S. Cel mai simplu, puteti consulta cartea la Dl. Petcu Victor, care poseda ambele carti .... ;)

Haaaaaa! va multumesc tare. Da` de cumparat s-o mai gasi ca-s sigur ca Nea Victor n-o vinde ?

Eu am un principiu legat de toata chestia asta cu migratia pestelui functie de temperatura si scaderea nivelului apei.Avind in vedere ca tot timpul pescuiesc numai pe ape curgatoare gen Prut si arareori Siret(mai fac cite o balta doar in prohibitie-dar nu mai mult de o partida,pentru ca urasc pescuitul pe balti),in toate iesirile pe care le fac,obligatoriu ma folosesc de acesti factori pentru ca altfel imi spune inima din start ca nu o sa am nici un sort de izbinda,si multumesc lui Dumnezeu anul acesta mi-a mers frumos!

Citat din crapdesomn
Eu am un principiu legat de toata chestia asta cu migratia pestelui functie de temperatura si scaderea nivelului apei.Avind in vedere ca tot timpul pescuiesc numai pe ape curgatoare gen Prut si arareori Siret(mai fac cite o balta doar in prohibitie-dar nu mai mult de o partida,pentru ca urasc pescuitul pe balti),in toate iesirile pe care le fac,obligatoriu ma folosesc de acesti factori pentru ca altfel imi spune inima din start ca nu o sa am nici un sort de izbinda,si multumesc lui Dumnezeu anul acesta mi-a mers frumos!:)

Aici in zona noastra,pe Prut..dupa cum stiti,exista si barajul de la Stinca care pentru noi(mai ales anul acesta cu inundatiile)este intr-un fel un alt mare factor care infuenteaza anumite locuri si zone de pescuit.Toata perioada cit a tinut debitul apei mare cu nici o tendinta de scadere a fost frumos de pescuit pe anumite locuri din amonte de baraj,dar cum a inceput procesul de deversare masiva a apei din baraj........automat acele locuri au devenit inutile obligindu-ne sa mergem mai in amonte pe gropane(locuri stiute ca fiind foarte adinci sub malurile de la noi),dar nu a tinut mult pentru ca in ultima perioada temperatura apei a scazut considerabil ceea ce la determinat pe frumosul peste sa inceapa a migra chiar inspre barajul mare si la ultima iesire pe care am avut-o l-am asteptat chiar la intrare in baraj,si ce sa vezi....era chiar acolo,numai ca somnului nu i-a placut pentru ca tocmai se schimba vremea de ploaie si nu vrut(mama lui).Simbata m-am hotarit sa-l vizitez din nou,poate ca ma asteapta el pe mine!