Cu titlu informativ,
sa va „povestesc” despre un fenomen pana mai ieri „inexplicabil” care ne arata cum anumite fenomene ecologice nu sunt chiar atat de „misterioase” precum par la prima vedere !!!
*** De ceva vreme, in ecosistemele acvatice lotice (ape curgatoare) sau lentice (ape stagnante) sunt cunoscute mortalitatile in masa ale scoicilor.
Initial au fost semnalate in tarile situate la vest de noi, dar din anul trecut fenomenul a fost semnalat si la noi.
Analizele fizico-chimice facute asupra parametrilor de stare ai mediului acvatic nu au identificat nici un factor care sa explice fenomenul. S-au avansat ipoteze axate pe cauzalitate bacteriana, virotica, etc. Nici acest tip de analize nu au reusit sa elucideze fenomenul. In final s-a acceptat (ca fiind de maxima plauzabilitate) teoria „mortii naturale prin limita de varsta”, dar exista un mic skepsis: nu toate scoicile aveau aceleasi caracteristici morfo-dimensionale, deci nu toate aveau aceasi varsta, desi dominante numeric erau cele „mai batrâne” !
O „minte luminata” a pornit de la biologia si caracteristica modului de hranire ale scoicilor: durata medie de viata mare + filtrarea unor mari volume de apa cu retentia particulelor organice.
Stiindu-se ca in mediul natural au patruns in ultimele decenii o serie de „poluanti de sinteza” (adica subst. care nu apar in mod natural) printre care si subst. chimice cu toxicitate redusa (considerate pana recent chiar inofensive), s-a ridicat intrebarea:
subst. chimice cu toxicitate redusa + bioacumulare in timp, nu rezulta cumva o concentrare ale acestor subst. la doze letale ????
Analiza scoicilor in baza acestei ipoteze (analizele respective sunt laborioase, costisitoare si necesita aparatura de ultima generatie) au relevat ceea ce era de asteptat: s-au gasit anumite subst. la concentratii toxice letale, in unele parti anatomice ale scoicilor.
Investigatiile in teren au confirmat existenta unor surse ale respectivelor subst., surse cu impact direct asupra ecosist. respective.
Iata cum un anumit produs considerat inofensiv sau chiar folositor in urma unui fenomen de acumulare-concentrare in timp, poate deveni daunator – principiu de mult cunoscut in medicina !
*** In baza acestui principiu, prin analize adecvate ar putea fi explicate si unele mortalitati pisicole „misterioase” !!!
*** Pornind de la acest principiu, normele UE au extins monitorizarea (si in mediul acvatic) a unor noi categorii de subst. (microelemente; subst. potential toxice [PTS], speciale, etc.).

Aceasta fiind povestea (sper ca nu a fost prea lunga si plictisitoare),
Sa auzim numai de bine !!!

P.S. Dati-mi numele lacului (mail privat) poate va pot spune mai multe.

Va dezvalui eu marele secret. Este o poluare care a avut loc pe rio Cinca si crapii morti s-au dus la vale pana in lacul Riba roja in fata satului Mequinenza. O ancheta este in curs pentru a determina cauza poluarii.
Black bass-ul nu sta pe acolo caci apa e cam tulbure, sta ceva mai la vale.
Nu vad de ce locatia era asa de secreta mai ales ca mai multe site-uri au publicat aceasta stire, si nu mai vorbesc de presa.

Tudor

Daca informatia este corecta, se schimba total datele problemei.
Era vorba de un LAC !!!

multam d-le Oprescu,nu era secret mai mult intentia de a nu altera postul,este adevarat au aparut primii acolo unde spune domnul Oprescu,dar dincolo de baraj,in lacul de ACUMULARE Mequinenza-Caspe;s-au recoltat mii de crapi in general cu o medie de peste 7-8 kg toti cu rotile in sus.
Asociatiile de pescari din zona si nu numai au colaborat la investigatii dar fara prea mult sprijin din partea autoritatilor.
asociatia din care fac si eu parte a incercat sa demonstreze ca o mare vina o are faptul ca autoritatile au imprastiat insecticide cu 1-2 saptamini inainte ptr.combaterea asa numitei aici-musca tigru-.
eu personal am pus la dispozitia unui laborator de analize betele,rod pod-ul,husele ptr.ca intimplator am pescuit in zona intr-o noapte, anterioara aparitiei crapilor morti,si sincer sa fiu in acea noapte ceva se intimplase ptr.ca aveam si pe noi o substanta fara miros,relativ lipicoasa si pe scule, si pe masini.
Zona aparitiei crapilor morti este foarte populata de black-bass,in apropierea barajului de la Mequinenza
,unde se varsa in cel de Ribaroja confluenta cu riul Segre.
Acest lac are o capacitate de cca.1530 millones de m³ iar fluctuatiile de nivel sunt constante,se mentine estatic in anii de seceta,in general intra si iese apa din el in mod constant.
m-am intins...
multumesc d-le Petru...

@ Mihai Bogdan
Păi bine colega, mă faci, prin omisiunea inf. de baza – INSECTICIDUL, sa ma lansez in „vorbiri savante” despre mortalitati „misterioase” cand treaba era mai mult decat clara !!!
*** Insecticidele sunt cele mai „păcătoase” in raport cu fauna acvatica. Pe orice astfel de produs scrie: „inofensiv asupra animalelor cu sange cald”, dar pestii + majoritatea org. acvatice fac parte din categoria anim. cu „sânge rece” !!
1 -- câtă vreme s-au folosit insecticide prin pulverizare aeriana („ ... ptr.ca aveam si pe noi o substanta fara miros, relativ lipicoasa si pe scule, si pe masini.”) in amonte, zona traversata de râu, sau chiar in zona lacului de acumulare, fenomenul este mai mult decat clar !!
2 -- prin faptul ca au murit exemp. mari, fenomenul de bio-acumulare este evident, acestea consumand cantit. mai mari de insecte afectate de insecticidul in cauza si ajunse in med. acvatic => acumularea unei doze de insecticid = cu doza letala.

*** In alta oridine de idei:
Pt. a evita (in viitor) eventualele confuzii, sa clarificam anumiti termeni consacrati in Limnologie = ramura a hidrobiologiei care studiaza apele interioare (spre deosebire de Oceanologie care studiaza marile si oceanele):
-- de regula un lac de acumulare se formeaza prin bararea unui curs de apa (afluentul principal);
-- zona de rau, din amonte de varsarea acestuia in lac = AMONTE LAC;
-- zona lacului de acumulare, in care acest afluent se varsa in lac = COADA LACULUI;
-- zona de +/- mijloc al lacului = MIJLOC LAC;
-- zona din amonte de baraj = AMONTE BARAJ;
-- zona de rau situata dupa baraj = AVAL LAC.

*** in cazul unor poluari (in zona amonte lac, coada lac, etc.):
-- pestii de regula nu mor instantaneu, dupa moarte cad la fund si in tot acest timp sunt purtati de curentul apei;
-- functie de temperatura apei procesul de putrefactie este +/- accelerata => acumulare de gaze + ridicarea pestilor la suprafata;
-- devine evident ca => o aglomerare de pesti morti in zona de minima influenta a curentilor de apa (amonte baraj).
Deci, de regula (intr-o apa curgatoare) pestii nu au murit in zona in care apar “cu rotile in sus” (exceptie poluarile cu toxicitate acuta, explozibilii, etc.) !!!
Acestea fiind zise,
Sa auzim numai de bine !!!

Citat din petru
@ Mihai Bogdan
Păi bine colega, mă faci, prin omisiunea inf. de baza – INSECTICIDUL, sa ma lansez in „vorbiri savante” despre mortalitati „misterioase” cand treaba era mai mult decat clara !!!
*** Insecticidele sunt cele mai „păcătoase” in raport cu fauna acvatica. Pe orice astfel de produs scrie: „inofensiv asupra animalelor cu sange cald”, dar pestii + majoritatea org. acvatice fac parte din categoria anim. cu „sânge rece” !!
1 -- câtă vreme s-au folosit insecticide prin pulverizare aeriana („ ... ptr.ca aveam si pe noi o substanta fara miros, relativ lipicoasa si pe scule, si pe masini.”) in amonte, zona traversata de râu, sau chiar in zona lacului de acumulare, fenomenul este mai mult decat clar !!
2 -- prin faptul ca au murit exemp. mari, fenomenul de bio-acumulare este evident, acestea consumand cantit. mai mari de insecte afectate de insecticidul in cauza si ajunse in med. acvatic => acumularea unei doze de insecticid = cu doza letala.

*** In alta oridine de idei:
Pt. a evita (in viitor) eventualele confuzii, sa clarificam anumiti termeni consacrati in Limnologie = ramura a hidrobiologiei care studiaza apele interioare (spre deosebire de Oceanologie care studiaza marile si oceanele):
-- de regula un lac de acumulare se formeaza prin bararea unui curs de apa (afluentul principal);
-- zona de rau, din amonte de varsarea acestuia in lac = AMONTE LAC;
-- zona lacului de acumulare, in care acest afluent se varsa in lac = COADA LACULUI;
-- zona de +/- mijloc al lacului = MIJLOC LAC;
-- zona din amonte de baraj = AMONTE BARAJ;
-- zona de rau situata dupa baraj = AVAL LAC.

*** in cazul unor poluari (in zona amonte lac, coada lac, etc.):
-- pestii de regula nu mor instantaneu, dupa moarte cad la fund si in tot acest timp sunt purtati de curentul apei;
-- functie de temperatura apei procesul de putrefactie este +/- accelerata => acumulare de gaze + ridicarea pestilor la suprafata;
-- devine evident ca => o aglomerare de pesti morti in zona de minima influenta a curentilor de apa (amonte baraj).
Deci, de regula (intr-o apa curgatoare) pestii nu au murit in zona in care apar “cu rotile in sus” (exceptie poluarile cu toxicitate acuta, explozibilii, etc.) !!!
Acestea fiind zise,
Sa auzim numai de bine !!!
==

I-mi cer scuze am uitat sa precizez ca totusi treaba cu insecticidul era pe lista posibilelor cauze,inca asteptam rezultatul analizelor.Problema cu insecticidul nu ar explica de ce nu au murit si alte specii de pesti care slava domnului sunt destule.
Oricum eu va multumesc ptr.explicatiile date ,sunt mai mult decit folositoare si bine argumentate,cel putin ptr.mine.
salutari

"I-mi cer scuze am uitat sa precizez ca totusi treaba cu insecticidul era pe lista posibilelor cauze, ... Problema cu insecticidul nu ar explica de ce nu au murit si alte specii de pesti care slava domnului sunt destule."

@ Mihai Bogdan
OK, colega „No problem”
*** Partea „frumoasa” cu insecticidele si pesticidele (totalitatea subst. folosite pt. combaterea daunatorilor animali sau vegetali) este ca ele, in general, sunt deseori extrem de select.ive; deci contin o mare diversitate de subst. active, majoritatea de sinteza, functie de scopul urmarit.
1 -- aceste substante active au o mare specificitate de actiune (prin contact direct, prin absorbtie-concentrare, prin blocarea unor functii vitale etc.);
2 -- prin urmare, ajunse in apa efectul lor difera intre limite largi:
a/. - unele se acumuleaza prin intermediul lantului trofic si actioneaza asupra organismelor situate la capatul terminal al acestor lanturi = bio-acumulare;
b/.- altele, cu toxicitate acuta, prin dizolvare in apa au efect letal la concentratii foarte mici => mortalitate in masa, neselect.iva, a majoritatii org. acvatice (pustiire biologica), fara a fi necesara o acumulare-concentrare prin lantul trofic;
3 -- de regula intre momentul semnalarii fenomenului si prelevarea probelor „la locul faptei”, exista un interval de timp +/- indelungat, ceea ce face ca in cazul unei ape curgatoare unda de concentratie toxica sa ajunga departe in aval => probele fizico-chimice devin irelevante;
4 -- cazul despre care discutam, mai mult ca sigur se incadreaza la pct. a/.; de aceea nu au murit si rapitorii.
*** Un exemplu „frumos” din experienta proprie:
-- într-un sector de rau cu debite mici si total lipsit de surse de poluare, este semnalata o pustiire biologica;
-- deplasati la fata locului prelevam probe fizico-chimice si biologice;
-- probele fizico-chimice nu indica nici un element „incriminabil”;
-- probele biologice confirma pustiirea biologica prin mortalitatea in masa a tuturor categoriilor de organisme (nevertebrate si vertebrate), dar fara indicii simptomatice relevante;
-- in astfel de cazuri se declanseaza ancheta in teren (organele de mediu + politie + autoritati locale, etc.);
-- investigatiile sunt „in ceaţa profunda”; localnicii + mass media + şefi de toate culorile „preseaza din greu” (situatie de regula extrem de nasoala);
-- apare un Moşulică si ne spune că un cioban si-a deparazitat oile, dupa care le-a dus la păsune, trecand cu turma prin respectivul curs de apa !!??
REZULTAT: cantitatea de insecticid ajunsa in apa, de pe oile respective, a fost suficienta sa realizeze o concentratie letala pt. cvasi totalitatea org. acvatice !!!
Acestea fiind „povestite”,
Sa auzim numai de bine !!

Salutare Mihai , acum am vazut topicul tau si am auzit si eu de incidentul de la Mequinenza. Sunt de aceasi parere si cred ca insecticidele pulverizate sunt cauza mortalitatii crapului din zona. Exact in zilele cand au pulverizat la Mequinenza, au pulverizat si in Tortosa ( 100 km mai jos). In Tortosa nu a murit crap si nici alta specie de peste, in schimb nu a mai tras aproape deloc. Eu m-am dus la pescuit dupa 2 zile de la pulverizare si am avut rezultate slabute . Am observat ca nu mai erau tantari si muste ( m-am mirat) si ca pestele nu mai avea pofta de mancare. Eram sigur ca insecticidele erau de vina( asta ca sa nu spun nimic de imbecilii care le-au pulverizat). Ieri am fost la Caspe si am avut rezultate excelente . Crapul de la Caspe nu este deloc afectat si mananca ca un nebun. Sper sa-i traga cineva de urechi pe responsabilii de la Mequinenza, ca asa ceva nu se poate trece cu vederea ( chiar daca ei considera crapul un peste daunator). Eu stau in Castellon , daca te aflii prin zona Mequinenza , contacteaza-ma si poate ne vedem la o pescuiala.

Toate cele bune!