Deschid acest topic prin a va cere ingaduinta sa il lungesc pe vreo cateva zile, datorita starii avansate de oboseala, care abia imi da voie sa bat la calculator....
A inceput ca o idee...oare ce ar fi sa strangem gunoaie!? Dar ce, noi suntem gunoieri? Fara jignire pentru oamenii care isi castiga painea din asta, dar era destul de greu sa strangi atatia voluntari pe malul apei si, in loc sa pescuiasca, sa ii pui sa arunce gunoaie...
Si totusi, am incercat prima oara in Martie. Rezultatul a fost mult peste asteptari! Si, profitand de bunavointa domnului Gheorghe Ion, am lansat o noua provocare...Eco Ara!

Sa arunce gunoaie in saci....
Inca de la inceput, am dorit sa facem ceva deosebit. Profitand de experienta mea in organizarea excursiilor, mi-am pus intrebarea...de ce sa nu facem mai mult, o tabara de pescuit, ecologie, distractie si...aventura!? Si asa am pus problema in cadrul CTE Mont-Delt-Mar, clubul montan in care activez de 10 ani. Si Cornel Habara, Presedintele, a raspuns cu entuziasm...
Ok, acum trebuia sa gasim voluntari...
Cateva poze si continuam povestea maine....

...

...

D-le Straulescu Mihai
Din cele citite pana acum despre actiunea Eco Ara, concluziile mele sunt de fapt cele de care eram aproape sigur din start, respectiv REUSITA TOTALĂ
Inca o dovada (daca mai era cazul) ca „Garda moare dar nu se predă”
Sincere felicitari si urari de succes in viitoarele dvs. actiuni.
Cu stima,
subsemnatul

P.S. Ca si altii, astept si eu o frumoasa „vorbire” si f. f. multe poze, eventual la un link de stocare, comunicat aici.

Daca in martie am apelat la ajutorul altor colegi, acum era cazul sa facem un apel familiei pescuitul.ro. Asa s-a ajuns la o lista de participanti ce m-a luat si pe mine prin surprindere. Surprizele erau, insa, la inceput...Talangescu Dan s-a oferit sa aduca un prieten, patron firma transport, care sa vina pe cheltuiala lor cu un camion de tonaj, pentru strangerea deseurilor. Primaria Giurgiu ne-a dat saci, Adras-ul mi-a dat papucul (de fapt managerul punctului de lucru Turda a semnat pentru masina), si , cel mai important, site-ul Pescuitul.ro a permis publicitatea acestei actiuni in cadrul sau.
Premisele erau foarte favorabile....

Au existat probleme multe, indeajuns incat sa ma faca sa nu imi revin cu somnul(ala biologic) nici in momentul de fata. Oameni din functii inalte s-au comportat ca niste golani jepcari, cu frica extraordinara de a nu isi supara partidul si a pierde fotoliile calduroase. Dar am avut noroc cu Marian Cojocaru, presedintele unui club de aviatie, cu domnul Panduru de la Primaria Giurgiu si cu un alt domn, Ciobanu, de la aceeasi primarie....Va dau cuvantul ca pe acesti oameni nici nu ii mai recunosc pe strada, poate nici nu voi mai vorbi un cuvant cu ei, dar au fost de milioane....

Acum ce sa mai zic...
Prima zi a inceput foarte prost, datorita furtunii de pe apa amicul de la Oltenita a refuzat sa vina la Giurgiu. Astfel, am facut ocol Bucuresti-Oltenita-Giurgiu si am venit eu pe apa. Navigatia a fost foarte dificila, mai ales ca valurile erau mari si vantul batea din fata. O ora nu m-am oprit din tremurat....
A doua zi au inceput sa vina...Victor, Laurentiu cu prietenii, Robert, colegii Mont Delt Mar, Dan Talangescu, Autocarul cu copiii de la Pamfil Seicaru...dupa calculele mele, au fost ceva cam la 120 persoane. Am pus tabara si am vrut sa ne apucam de treaba...
Natura a fost, insa, de alta parere....

...

...