De ce cresc pretentiile pescarilor ? Acum niste zeci de ani , la patru dimineata vedeai la ultimele masini de noapte niste oameni cu rucsaci imensi si cu niste legaturi groase de tot cu undite de trestie sau bambus . Daca vedeai spic de piper sau varf de bambus adevarat stiai ca ai de-a face cu un meserias . Stateau cu rabdare pana venea masina , coborau la ultima statie la margine de Bucuresti , luau RATA pana la una din cele trei balti pe care le aveau pe permis , vizat la inceputul anului , pt. un an , pescuiau si se intorceau acasa . Cel mai adesea nu prindeau mare lucru . Oricum sculele de atunci nu permiteau capturi capitale iar riscul pripoanelor cu numar mare de carlige era suficient de mare pt. a te face sa gandesti mult inainte de a le folosi . Acesti pescari isi scoteau singuri ramele , pastrau secretul mamaligilor prinzatoare , locurile nu le divulgau nici la securitate , mergeau pe jos cate 2-3 km pana la locul de pescuit . Cand veneau acasa erau rupti de oboseala dar multumiti . Prindeau aceeasi carasi pe care ii prindem si noi cu scule de jde milioane , din cand in cand scapau cate un mare crap , povesteau povesti pescaresti si in general erau considerati cam nebuni . Ei nu vroiau nimic de la nimeni , erau pasnici , nu cereau nimanui sa-i inteleaga . De-atunci pana acum s-a intamplat ceva . Daca sunteti amabili , spune-ti-mi si mie ce ?
Radu Bogdan

Citat din boghdan
De ce cresc pretentiile pescarilor ? Acum niste zeci de ani , la patru dimineata vedeai la ultimele masini de noapte niste oameni cu rucsaci imensi si cu niste legaturi groase de tot cu undite de trestie sau bambus . Daca vedeai spic de piper sau varf de bambus adevarat stiai ca ai de-a face cu un meserias . Stateau cu rabdare pana venea masina , coborau la ultima statie la margine de Bucuresti , luau RATA pana la una din cele trei balti pe care le aveau pe permis , vizat la inceputul anului , pt. un an , pescuiau si se intorceau acasa . Cel mai adesea nu prindeau mare lucru . Oricum sculele de atunci nu permiteau capturi capitale iar riscul pripoanelor cu numar mare de carlige era suficient de mare pt. a te face sa gandesti mult inainte de a le folosi . Acesti pescari isi scoteau singuri ramele , pastrau secretul mamaligilor prinzatoare , locurile nu le divulgau nici la securitate , mergeau pe jos cate 2-3 km pana la locul de pescuit . Cand veneau acasa erau rupti de oboseala dar multumiti . Prindeau aceeasi carasi pe care ii prindem si noi cu scule de jde milioane , din cand in cand scapau cate un mare crap , povesteau povesti pescaresti si in general erau considerati cam nebuni . Ei nu vroiau nimic de la nimeni , erau pasnici , nu cereau nimanui sa-i inteleaga . De-atunci pana acum s-a intamplat ceva . Daca sunteti amabili , spune-ti-mi si mie ce ?
Radu Bogdan

Am evoluat suntem capitalisti!!!!!! si plini de democratie........

Sa se fi pierdut bunul simt pe undeva pe drumul de la dictatura la democratie ? Unde , cum si cand pe acest drum au aparut invectivele , tonul incrancenat , lipsa argumentatiei suplinita de limbaj necivilizat , sustinerea pana in panzele albe a unui punct de vedere oricat de neimportant ? De unde a aparut abordarea total neecologista a pescuitului ? Gunoaie , capturi fara limita , comportament total nepotrivit unui om despre care se presupune ca are o buna intelegere a naturii ? Capitalisti sunt si pescarii din alte tari , si mediul lor de pescuit cat si rezervele de peste sunt incomparabile cu ale noastre . Sunt curios cat timp va rezista pestele mentionat in topicul despre pescuitul pe Elbru . Pescuitul sportiv este un serviciu . Acest serviciu este furnizat de cineva si consumat de altcineva . Atat furnizorii cat si consumatorii ar trebui sa defineasca caracteristicile serviciului pe care unii vor sa-l vanda iar altii sa-l cumpere . Prin dialog si argumente inteligente ar trebui sa se ajunga la un numitor comun .
Prin postarea mea am vrut sa scot in evidenta faptul ca nu numai patronii/administratorii de fonduri piscicole sunt singurii vinovati de starea actuala a pescuitului din Romania .

Radu Bogdan

Nu peste mult timp nu va mai ramane nici macar 1 mp de luciu de apa neconcesionat asa ca tot ce spuneti dvs care deja a devenit istorie o sa fie uitat definitiv,dar sa nu cadem in extrema cealalta sa idealizam ce este afara nici acolo nu mai este peste din cauza poluarii( industrializarii)ne-au bagat astia intro ceatza deasa ca nici nu mai stim cum era mai bine.Oricum pentru o foarte mica parte dintre noi este super bine.
PS. de ce cresc preturile....????
-uite asa vrea muschiul lor......

Cred ca se aseamana cu evolutia fotbalului. De la Dobrin la Mutu...de la piper la carbon... de la sport la COMERT.

Sunt de acord cu dvs. dle Mihalache ,

Pescuitul devine din ce in ce mai accesibil iar metodele de pescuit din ce in ce mai performante . Baltile raman aceleasi . Ariile in care se reproducea pestele aproape au disparut . Ma refer la luncile inundabile si mai ales la Balta Brailei si Balta Galati . Acolo acum se reproduce porumbul . Un numar crescand de pescari asalteaza cu metode din ce in ce mai performante pestele aflat in balti din ce in ce mai putin ingrijite si mai slab populate . Ce pescuit de calitate poate rezulta de aici ?
Puietul de crap costa 138.000.000 lei / tona si are nevoie de trei ani pt. a atinge dimensiuni interesante . Daca exista ceva rapitor in balta , rata de supravietuire este foarte scazuta . Dupa trei ani cand puietul devine interesant pt. rapitorul suprem , inarmat cu carboane , momeli , nade si tactici sofisticate te si miri daca mai prinzi vreun peste mai acatarii . Cand nu se mai prinde in prostie , si asta se intampla de regula cam dupa o luna de la deschiderea sezonului pe balta respectiva , pescarii incep sa mormaie , apoi sa injure iar in final nu mai vin . Cand pescarii nu mai vin in numar mare investitorul incearca cu energia disperarii sa mai scoata ceva de la clientii ramasi . Daca acestia sunt putini pretul va creste . Cand nu mai vin clienti de loc ar urma in mod normal declararea falimentului . Diferite balti ar trebui sa fie propuse pt. cedare contract . Cand se va intampla acest lucru inseamna ca unii administratori au inceput sa se dea batuti . Pana atunci lupta continua , iar arma in aceasta lupta este taxa pt. pescuit . Cineva , fie pescarul , fie administratorul va ceda in aceasta cursa . Ceva similar s-a intamplat intre S.U.A. si U.R.S.S. in razboiul rece .
Radu Bogdan

Repet, si-mi cer scuze pentru asta: raspunsul il gasiti in dorinta de grabnica inavutire a concesionarilor/patronilor de balti. in fond, aceleasi schimbari politico-economico -sociale au avut loc si-n tarile vecine; s-a scris pe forum, unii pescari au constatat personal, cu 10 Euro se pescuieste bine si confortabil in Ungaria, Croatia, Cehia, Bulgaria etc.
In Slovacia, cu 8 Euro, pescuiesti 24 de ore, poti retine trei crapi indiferent de marime, caras, platica , biban-nelimitat.
Primesti bon fiscal, ti se asigura drum perfect de ascces, umbra, ponton, in costul bonului, iar barca si momeala la pret foarte mic.
Oare la ei costurile de intretinere a baltii sunt mai mici ? Nu !
Am vazut o scena in slovacia cand un pescar mai slabut/pagubos a fost asistat ore in sir, gratuit, de patron sa poata prinde un crap si mai ales sa-l scoata din balta. La noi ati vazut asa ceva ? Cand prinzi un peste mai acatarii, patronul da in galbenare, face o figura de parca i-ai scos undinte fara anestezie.
Solutia ester numai una : lasati comoditatea, echipati-va corespunzator, invatati specificul pescuitului la dunare ca nu-i rusinos sa intrebi/inveti si renuntati sa mai platiti impozit pe prostie, intru indestularea jnapanilor.

Adevarul este intotdeauna undeva la mijloc . Patronii/administratorii vor sa se imbogateasca repede si degeaba iar pescarii vor sa prinda mult , repede , de calitate , si degeaba . La mijloc se afla pescuitul sportiv in general care devine din ce in ce mai slab calitativ . Nu satisface nici patronii , nici pescarii .
In toate tarilor civilizate , se practica C&R la speciile care cresc greu si la care se considera capturi interesante de la 4-5 kg in sus .
Eu sustin ca trebuie vorbit nu in mod unilateral doar de patroni sau doar de pescari . Trebuie vorbit despre cauza pescuitului sportiv la modul general , cu cele doua laturi implicate : pescari pe o parte si administratori de fonduri piscicole pe cealalta parte . Inca cele doua parti se comporta ca intr-un razboi , desi interesul este comun . Banii unora trebuie sa ajunga la ceilalti prin intermediul unui serviciu de calitate , care sa nu lase una din parti cu senzatia a fost pacalita de cealalta . Trebuie sa vina un moment cand sa se porneasca de la acest punct de vedere .
Dunarea si DD reprezinta medii speciale pt. pescuit . Tocmai de aceea trebuie protejate . Ar trebui sa ajunga acolo numai oameni care sa prezinte garantia unui comportament civilizat si nedistructiv . In primul rand vorbesc despre curatenie iar in al doilea rand sustin ca rezerva de peste de absolut oriunde nu este inepuizabila . Poate fi mult mai mare ca in alte parti , dar nu inepuizabila . Tehnicile si sculele evoluate vizeaza continuu exemplarele mari si f.mari de crap sau somn . Un crap de Dunare la 15 kg are in jur de 25 de ani de viata si ajunge ciorba si friptura in cateva minute . Aceste exemplare sunt f.multe in Dunare dar nu in nr. infinit .
Pana la urma problemele de pe balti vor ajunge si la Dunare , pe masura ce masa larga de pescari se muta si ea la Dunare . Inclusiv taxe , concesionari , mizerie , atmosfera de balamuc . Inceputul este facut .
In continuare sustin ideea ca un anumit statut al pescarului sportiv cat si o definire precisa a ceea ce este pescuitul sportiv sunt foarte necesare .
Radu Bogdan

Citat din boghdan
Adevarul este intotdeauna undeva la mijloc . Patronii/administratorii vor sa se imbogateasca repede si degeaba iar pescarii vor sa prinda mult , repede , de calitate , si degeaba . La mijloc se afla pescuitul sportiv in general care devine din ce in ce mai slab calitativ . Nu satisface nici patronii , nici pescarii .
In toate tarilor civilizate , se practica C&R la speciile care cresc greu si la care se considera capturi interesante de la 4-5 kg in sus .
Eu sustin ca trebuie vorbit nu in mod unilateral doar de patroni sau doar de pescari . Trebuie vorbit despre cauza pescuitului sportiv la modul general , cu cele doua laturi implicate : pescari pe o parte si administratori de fonduri piscicole pe cealalta parte . Inca cele doua parti se comporta ca intr-un razboi , desi interesul este comun . Banii unora trebuie sa ajunga la ceilalti prin intermediul unui serviciu de calitate , care sa nu lase una din parti cu senzatia a fost pacalita de cealalta . Trebuie sa vina un moment cand sa se porneasca de la acest punct de vedere .
Dunarea si DD reprezinta medii speciale pt. pescuit . Tocmai de aceea trebuie protejate . Ar trebui sa ajunga acolo numai oameni care sa prezinte garantia unui comportament civilizat si nedistructiv . In primul rand vorbesc despre curatenie iar in al doilea rand sustin ca rezerva de peste de absolut oriunde nu este inepuizabila . Poate fi mult mai mare ca in alte parti , dar nu inepuizabila . Tehnicile si sculele evoluate vizeaza continuu exemplarele mari si f.mari de crap sau somn . Un crap de Dunare la 15 kg are in jur de 25 de ani de viata si ajunge ciorba si friptura in cateva minute . Aceste exemplare sunt f.multe in Dunare dar nu in nr. infinit .
Pana la urma problemele de pe balti vor ajunge si la Dunare , pe masura ce masa larga de pescari se muta si ea la Dunare . Inclusiv taxe , concesionari , mizerie , atmosfera de balamuc . Inceputul este facut .
In continuare sustin ideea ca un anumit statut al pescarului sportiv cat si o definire precisa a ceea ce este pescuitul sportiv sunt foarte necesare .
Radu Bogdan

Este mult adevar in ceea ce sustineti, domnule Radu Bogdan !
Este adevarat ca daca ne mutam cu totii la Dunare sau in Delta, presiunea asupra fondului piscicol va creste; dar, in egala masura, prezenta pescarilor sportivi ar descuraja intr-o anumita masura braconajul ( curent electric, plase monofilament etc) si ar select.a intr-un anume sens pescarii; vor intelege din ce in ce mai multi faptul ca poti retine cativa pesti pentru un bors, o saramura, un protap, iar restul...inapoi in apa; dar asa, ce C@R sa faci cu un crap de 15 kg, cand pescuitul industrial in apele naturale dirijeaza catre
cherhanale mocutze de 25 cm, strapazani si ciortanica de 2-300 gr?
La Dunare nu vor merge niciodata pescarii "de fitze", care vin sa-si plimbe snobismul, jipanele, amantele, ustensilele de jdemii de euro; pentru acestia sunt suficiente baltile cu taxa, pana va trece moda, pentru ca este o moda !
Oare nu ati auzit destui carora le-a placut ideea ca pescuiesc, s-au dotat cu scule ultimul racnet, au mers de cateva ori la pescuit, apoi la un esec sau doua, au renuntat, au aruncat sculele intr-un colt de pod sau de garaj, apucandu-se de Yachting, paint ball, vanatoare etc ?
Pe acestia nu ii consider pescari pasionati, nu ma preocupa situatia lor,primesc exact ceea ce merita, iar situatia lor chiar merita taxata de patronii dornici de rapida inavutire, asa, ca "de la parvenit la parvenit ".
Indemnul meu era pentru pescarii a caror pasiune vine " din adanc", care in afara unui drill prelungit si incununat de succes savureaza un rasarit/apus de soare, trilul pasarelelor care se trezesc la viata in zori, salciile batrane reflectate de oglinda apelor, focul de tabara si saramura facuta pe jar, din peste proaspat, micile si marile aventuri producatoare de amintiri, etc.
Poate multora nu le va place ce scriu eu, dar pescari burtosi tolaniti comod in fotolii pliante, cu lacas pentru pahare si pachetul de tigari la indemana, asteptand pestele intre doua convorbiri pe telefonul mobil, suite impresionante de neveste,soacre, subalterni alergareti, catei si munti de bagaje, care pe parcurs se transforma in gramezi de gunoaie nu au nimic comun cu nobila si subtila arta a pescuitului.

Absolut corect dle Chioibasu .
Aveti dreptatate . Nu vreau decat sa subliniez ca pescuitul ar trebui sa fie ceva mai mult decat scosul pestelui din apa si caratul lui acasa . Relatia cu natura este complexa si cuprinde inclusiv capturarea ca si uciderea animalelor( vanatoare si pescuit ) . Pt. hrana sau alte nevoi . Ca in atatea alte domenii masura lucrurilor se poate pierde f. usor . Totul trebuie facut cu masura corecta . Nu trebuie uitat ca am intrat in aceasta lume si vom si pleca din ea la un moment dat . Nu cred ca e acelasi lucru daca dupa noi , copiii nostri se vor bucura si ei de natura , sau vor fi nevoiti sa repare ce au stricat parintii lor , din necunoastere , prostie sau orgoliu . Dunarea , DD , baltile , toate sunt colturi de natura de care trebuie sa avem grija . Cu totii . Ele raman copiiilor nostri . Raman asa cum le lasam noi .
Toate astea sunt peste conflictul fara cap si fara coada dintre patronii de balti si pescari .
Radu Bogdan