Daca tot e vorba de curiozitate am si eu o intrebare. Anul trecut iesind la un pescuit am am oservat ca pesti umblau la suprafata cu boturile de parca nu puteau sa respire si nu numai o specie anume , erau ingamaditi tot felul .Asta se intampla pe un rau si am pus-o pe seama unei usoare otraviri ,insa zilele urmatoare mergand si pe alte ape sau lacuri am vazut acelasi lucru si mai multa rosioara si babusca inotau asa , si nu era exagerat de cald Ce ar fi putut fi? presiunea atmosferica ?

Lipsa de oxigen dizolvat.
Nu trebuie sa fie neaparat f. cald, e suficienta o incarcare organica mare a apei, vegetatie sau "algaraie" in exces, etc.
Deficitul de oxigen apare cel mai frecvent in orele de dinainte de rasaritul soarelui.
Fir intins !!

Daca locul in care rosioara si babusca stateau la suprafata existau salcii, primavara si la inceputul verii iau nastere mici musculitze care cad in apa, pestii doar ii "sug" dupa suprafata. Este perfect reala si afirmatia dl. dr. Burian privitor lipsei de oxigen. Venind in complectarea celor enuntate mai sus, se prea poate ca aceasta lipsa de oxigen sa fie generata de o ploaie cu sau fara grundina. Apa de ploaie este practic lipsita de oxigen si direfenta de duritate dintre apa din rau, lac etc si cea de ploaie poate determina un comportament ciudat al vietuitoarelor acvatice. Daca aceasta ploaie a survenit in ultimile ore ale noptii atunci este pusa si mai mult in evidenta lipsa oxigenului dizolvat.

Citat din feugen
Daca locul in care rosioara si babusca stateau la suprafata existau salcii, primavara si la inceputul verii iau nastere mici musculitze care cad in apa, pestii doar ii "sug" dupa suprafata. Este perfect reala si afirmatia dl. dr. Burian privitor lipsei de oxigen. Venind in complectarea celor enuntate mai sus, se prea poate ca aceasta lipsa de oxigen sa fie generata de o ploaie cu sau fara grundina. Apa de ploaie este practic lipsita de oxigen si direfenta de duritate dintre apa din rau, lac etc si cea de ploaie poate determina un comportament ciudat al vietuitoarelor acvatice. Daca aceasta ploaie a survenit in ultimile ore ale noptii atunci este pusa si mai mult in evidenta lipsa oxigenului dizolvat.

Da sa stiti ca asa a fost, cateva nopti la rand a tras cate-o ploaie napraznica!

Citat din jeanjean
Ce fericiti suntem noi, oamenii!!!:)

Nu acelasi se poate spune despre pesti care sufera datorita indolentei noastre parazitii provenind exclusiv datorita noua.Am citit acum cativa ani un raport oficial a Apelor Romane Dobrogea in care se preciza ca Corbul Mic-Corbul Mare-Ghiolu mare-Ghiolul mic sunt poluate cu nitriti adica mai pe intelesul tuturor canalizarile cu apa menajera se deverseaza in respectivele lacuri de unde si tot felul de paraziti observati de mine la pestii din cele doua Corburi.In Ghiolul mare sa petrecut o catastrofa acum 6 ani prin mortalitate foarte mare si disparitia in totalitate a rapitorilor de orice marime biban salau somn.In Ghiolul mic este de notorietate ca pestii prezint miros si gust de canaluzare.Daca in Constanta se intrevede o solutie prin construirea unui staii de tratare a apei menajere de mare capacitate fenomenul nu va dispare darorita faptului ca in Ovidiu si Palazu mare riverane Ghiololui mare nu se va face nimica nu mai vorbim de Corbu.Daorita poluarii respective de obicei in luna august datorita caldurii mari se dezvolta o alga provocand un miros insuportabil si mortalitate la guvizi .In concluzie tot noi suntem de vina

Daca tot suntem la boli,vin si eu cu o intrebare:am observat la bibani si rosioara niste noduli mici,portocalii,inchistati in carne,pe solzi aceiasi noduli au culoare maroniu-negricioasa;la bibani nu se vedeau decat dupa jupuire,in carne,eu am renuntat la ei,desi erau ex frumoase,prinse la twister;am gresit?se puteau consuma?

Stimate coleg Bazga Mihai-Emil
Conform descrierii exista o probabilitate de 80-90% sa fie vorba tocmai de ICHTHYOPHONOZĂ (vezi mai sus).
Din p. d. v. strict medico-sanitar, acei pesti puteau fi consumati, DUPA o firigere sau fierbere temeinica. Agentul patogen fiind o „ciuperca” acesta se distruge prin prepararea pestelui si nici altfel nu este daunatoare omului. Problema consta in aspectul „comercial” si gradul de infestare.
Dar exista un aspect mai important, este practic aproape imposibil sa identifici corect „ochiometric” o parazitoza si mai ales o micoza. Prin urmare este de recomandat sa nu consumam astfel de pesti si mai ales sa nu-i aruncam inapoi in apa, deoarece sunt sursa de contaminare pt. alti pesti.
Fir intins, capturi marete !!