Oameni buni,
caut şi eu o soluţie pentru următoarea problemă. Sunt posesorul unui iaz în zona deluroasă a Vrancei, cam 10x15m. De ceva ani s-a umplut cu brădiş şi de atunci nu mai reuşesc să mai scap de el. În fiecare vară intru în apă şi adun toată nenorocita asta de plantă, dar în câteva luni este la loc, parcă şi mai multă. Ştie cineva o soluţie, un ierbicid sau ceva, sau vreo specie de peşti care să consume aşa ceva?
Măcar să o ţină sub control, eu să o scot iarba asta, peştii să o ţină sub control, eu să o scot din nou pe cea care rămâne, şi poate în timp scap de acest brădiş.
Please help.
Mulţumesc anticipat!

Incearca si tu cu fitofagul,novacul dupa care ii scoti.

va salut cu respect. am deschis si eu un topic de genul asta cu bradisul.sunt 2 variante una cu peste din speciacteno sau cosas care este cel mai eficient la asa ceva si nu novac fito si alte speciicum spune lumea. cea de-a doua solutie primita pe forum este sa inconjurati bradisul cu o sarma de dulgher de 3 sau 4 si apoide la mal de la cele 2 capete se trage usor spre mal. voi exemplifica cu foto si multumesc pentru idee. sanatate sper ca am fost de ajutor. nu folositi chimicale...

inca una

si ultima...este putin de munca dar merita...

Cititi si postarea de la linkul de mai jos.
http://www.pescuitul.ro/ps/page.php/id/view_forum_detalii/domeniu/Diverse/idf/85165/cauta/null/ppg/1/vazut/1/topforum/null

D-lor Nedelcu Liviu & MATEI CRISTIAN-PAUL

ATENTIE mare !!!!
1 -- Odata scoase, plantele trebuie indepartate intr-un loc de unde, dupa descompunere sau ardere, sarurile minerale sa nu ajunga inapoi in balta (odata cu apa de ploaie, etc.) !!!
2 -- Idea de este urmatoarea: balta este prea bogata in saruri nutritive (prea „fertila”) de aici dezvoltarea invaziva a plantelor acvatice.
3 -- Plantele incorporeaza in masa lor vegetala aceste saruri. Prin indepartarea lor se „rupe” circuitul natural al nutrientilor, care la moartea si descompunerea plantelor, s-ar reintoarce in mediul acvatic.
4 -- Prin indepartarea periodica a masei vegetale => extragerea acestor nutrienti din balta, respectiv „diminuarea fertilitatii”.
5 -- Prin populare cu Crap romanesc si Cteno numit si Amur (Ctenopharyngodon idella) => 2 lucruri:
• Crapul consuma elementele de inmultire ale vegetatiei (seminte, fructe, fragmente vegetale);
• Cteno consuma masa vegetala.
6 -- Pestii, la randul lor extrag acesti nutrienti din mediu, prin consumarea plantelor (lantul trofic), iar prin extragerea pestilor (la un moment dat), rezultatul este identic cu pct. 4.
7 -- Cele de mai sus se vor repeta sistematic, un timp +/- indelungat, functie de troficitatea baltii, aportul de nutrienti din zonele limitrofe, cond. pedo-climatice ale zonei, etc.
8 -- Prin combinarea consecventa si corecta a celor doua metode, rezultatele vor apare cu timpul, dar nu intr-un sezon, sau doua.
9 -- Daca vegetatia extrasa ramane pe malul apei (ca in poza) s-a muncit degeaba !!!
Sa auzim numai de bine !!