Poate ca postarea mea de inceput a fost prea vaga.
Cred ca si ideea de a preciza mai exact tipul de iesire este buna.

Deci, precizez : ca pescar "cu vechime", cred ca incununarea unui an de pescuit in Delta sau la Dunare este iesirea din toamna, spre sfarsit septembrie/inceput octombrie. In cazul meu, iesirea asta dureaza 5-7 zile, pentru ca atat imi pot permite, mai ales ca timp.

Totul incepe cu programarea unui rest de concediu, de 5 zile lucratoare, pentru perioada respectiva. Fiind functionar la stat, programarea se face inca din iarna. Negocierea cu sotia nu reprezinta o problema, pentru ca este si ea pescarita, iar uneori ma insoteste.

Pasul urmator: constituirea echipei, discutii asupra zonei si a "pestilor tinta". Deobicei, se alege o zona, care, cel putin in principiu, satisface pe toata lumea (rapitoristi, crapisti, baboieri, etc).

Apoi, in functie de zona aleasa, incepe evaluarea logisticii necesare. Ce avem, ce trebuie sa procuram/inchiriem, cum facem sa avem tot ce ne trebuie pentru a nu lua lucruri inutile, dar nici sa nu ducem lipsa de lucruri importante.

Dupa terminarea prohibitiei (sfarsit de mai, inceput iunie) incep iesirile de 1-2-3 zile si evaluarile situatiei.
Sunt ani cand este obligatorie deplasarea in Delta, dar si ani cand este mai bine sa ne organizam pe Dunare, pe bratul Macin, la Pacuiul lui Soare, zona Rachelu-Revarsarea sau chiar Isaccea.

Cam pe la jumatatea lui august, tragem linie si "batem in cuie" data plecarii/intoarcerii, destinatia exacta, etc

orice expeditie pescareasca este in sine o operatiune militara si ca atare trebuie pregatita conform doctrinei militare. astfel:
1) Situaţia; in functie de timpul liber trebuie aleasa o perioada de mers la balta. trebuie vazuta vremea probabila. consultat nevasta sau prietena. aranjat cu tovarasul de pescuit.
2) Misiunea ; in general nu-mi place sa amestec crapul cu stiuca. doar pentru partide lungi in delta sau dunare . in cel mai rau caz mai dam dupa un caras, somn etc. dar prefer sa ma duc cu o tinta clara in cap adica dau la crap in balta cutare.
3) Direcţia/Itinerariul ; in general la balti e simplu. exista google maps GPS . mai nasol sa alegi drumuri fara gropi. in general prefer sa ocolesc decat sa merg prin gropane. dar am mers si pe camp de cateva ori.
4) Punctul de atins ; complicat. ajuns pe balta ce loc alegi?
odata ales locul trebuie sondat fie cu markerul , fie cu sonarul. la orice peste este necesara localizarea. de aia sonar.
5) Formaţia ; cu cine mergi este important. in general fara gagici sau amici enervanti in special nepescari care incep cu " da de ce nu trage, cand trage, de ce dai cu aia, eu am citit pe net ca cutare in vietnam da cu daia si prinde bine etc". eu am un tovaras de nadejde cu care merg de 15 ani la peste in mod constant asa ca sunt rezolvat in mare parte.
6) Sprijinul : trebuie sa ai un nr de telefon de la cineva care stie cum sa ajungi pe balta, sau care a mai dat acolo si poate sa-ti dea mici informatii de genul unde sa stai, cu ce sa dai sau de unde poti sa iei apa,cola , etc. la baltile private telefoane de la patron, paznici si mici atentii ( in general lichide) ca sa-ti tina un loc bun.
7) Momentul plecării ; din pacate foarte devreme.
9) Itinerariu de repliere ; e bine sa ai o balta de rezerva in caz ca nu gasesti loc pe prima balta ( sau e concurs si tu nu stii) . la fel pe balta trebuie sa ai mai multe locatii "fierbinti" ca sa nu bananaiesti de colo colo.
10) Mijloace. lista. se masoara volumul masinii si se face o lista care sa ocupe 70% din volumul disponibil. dupa care se ia portbagaj si ce nu incape in masina se pune deasupra. in general lansetele ,cortul , umbrele , mincioc chestiile lungi.
eu scot liste la imprimanta si le bifez ca sa nu rascolesc dimineata la 3 gebtile daca am pus nu stiu ce. pe balta incercuiesc ce am folosit si dupa cateva partide las acasa ce nu am folosit. dupa care la urmatoarea partida am nevoie de acel lucu. de exemplu cizme. am cizme de sold. le-am carat de 15 ori si nu le-am folosit. le las acasa si ne ducem la balta si gasim balta scazuta si nu pot sa bag barca in apa. si e noiembrie si apa e rece, bate vantul nu pot sa ma bag in apa descult. daia mi-am luat niste wadersi subtiri care ocupa loc foarte putin.
exmplu de lista:
nr.crt. Device Buc obs
1 lanseta 5 1 rez
2 mulineta 5 de verificat firele
3 barca+ telecomanda 2 de testat
4 rod pod +picioare 1
5 suporti 2
6 intinzatori veveritze 5 2 rezerva baterii
7 plumbi 100 g 10 5 buc de luat de la gipo
8 saltea crap 1
9 mincioc 1
10 trusa scule/cantar 1
11 trusa forfach 3
12 camera foto+trepied 2
13 ochelari soare 1
14 acumulatori 1,2 v 24 baterii
15 acumulatori 12 v 4 de verificat de incarcat
16 acumulatori 6 v 1 de verificat
17 baterii 9 v 4
18 baterii 1,5 v 4
19 potol x mustar
20 apa de baut 2 gheatza
21 saci crap 2
22 vesela+prosop 3
23 umbrela soare/ prosop BMW 2 suport umbrela
24 tzoale groase 2
25 ap masura 1
26 TP - WIPES 2
27 survival gear 2
28 manushi cauciuc, burete 2
29 scule 3
30 nada 2 boiles dip
31 boilies solubil S&O 2
32 bulan 1
33 poncho 3
34 apa de spalat 1 5l neaparat
35 spares boat 1
36 sapun/ lavete verzi 1
37 scaun/patura 3
38 barbecue tools 3 sunca
39 carbune lemne secure 3
40 sonar 2 portocaliu
41 lanterna cap 2
42 maksutov +trepied 4
43 aragaz/ceainic/ceai/zahar 1
44 cutie nada 1
45 pasta boiles 200 g
46 cort cuie bete 2
47 saltele gonf, perne, 3+2+2 3+2+2 pompa electrica
48 sandale wadersi
49 sunblock 1
50 sac dormit/ neopren perna 4
51 NVS 1

hm, nu vrea tabele in excell. dar va dati seama cam cum e.
si cand ma ganesc ce fericit si fara griji eram cand ma duceam la pescuit in copilarie cu un bat si o cutie de rame .

Odata stabilita echipa si stabilita destinatia (in marea majoritate a cazurilor, aceste lucruri raman definitive), facem o mica sedinta tehnica la o circiuma bine plasata si trecem la detalii de organizare.
Observatie : din acest moment, patrunderea in micul nostru grup este dificila, cine aduce pe cineva nou, si-l asuma cu totul si raspunde pentru el : il dadaceste, il mustruluieste, chiar il trimite acasa daca este cazul (s-a intamplat o data, cu gagica cea plina de fitze a unuia, dusa urgent la pasager dupa doua zile).

Avem si noi o lista de probleme, precum:
- ce masini, ce barci, ce motoare sunt necesare. In functie de situatie, completam din inchirieri. Unul dintre participanti isi asuma responsabilitatea asta.
- in functie de formula aleasa (pensiune/gazda sau corturi, acolo unde se poate), stabilim un necesar de articole mari : generator (uneori), corturi, saltele, lopata, toporisca, aragaz voiaj, tuci, pirostrii, gratar etc.
Si aici stabilim un responsabil.
- se face un mic necesar de alimente de baza (legume, fructe, ceva conserve, sare, malai, faina etc). Si aici exista un responsabil, care va organiza si bucataria si stabili echipa zilnica de corvoada (in general, 2 persoane/zi, care in ziua cand sunt de serviciu se ocupa de gospodarirea taberei). Asta cand se sta la cort, pentru ca statul la pensiune/gazda simplifica lucrurile.
- se constituie un mic fond pentru achizitiile de mai sus si se incredinteaza coordonatorului bucatariei.
- se evalueaza situatia documentelor necesare (permise, PG-uri etc) si se face o evaluare a costului total, pe persoana, a expeditiei.
- se formeaza echipajele pe masini si distribuirea de principiu a bagajelor mari.

Cu cca o sptamana inaintea plecarii, sedinta finala. Dar, asta-i ultima faza a pregatirilor. Va urma---

Continuare:

- la sedinta finala, stabilim ora plecarii/sosirii la destinatie, analizam stadiul pregatirilor, cine raspunde de cumparaturile de ultim moment
(in general carne, legume, fructe etc).
- daca trecem prin Tulcea, atunci momelile, apa minerala, benzina pentru motoare etc le luam de acolo.
- daca este vorba de Delta si nu avem o baza de aprovizionare in apropiere, luam si o cantitate de apa potabila/plata pentru gatit, care sa acopere macar nevoile primelor zile.
Tot centralizat se cumpara si bautura (tarie, vin etc), care se incredinteaza coordonatorului bucatariei, cu responsabilitatea eliberarii doar a portiilor zilnice.

Berea, tigarile, eventuale medicamente specifice fiecaruia sunt in grija beneficiarului. Avem insa o trusa medicala "la comun", cu medicamente generale, plasturi, pansamente, spirt medicinal etc.

Sculele, accesoriile, vesela personala, lanterne, cutite, cazarmament, haine etc, aici fiecare isi vede de nevoi.

La ultima sedinta analizam si informatiile, incercand sa anticipam sansele unei iesiri reusite.
Adica, prognozele meteo si hidro, informatiile de la localnici, comentariile altor pescari (cat de cat credibili), experientele anilor trecuti in zona etc. Dar, nu seamana o zi cu alta, daramite un an cu precedentii. Asa ca, toate astea asigura cam 50 % din optimism.
Restul de 50 % reprezinta speranta noastra permanenta ca va fi o iesire reusita. Deobicei, este !

Ca evolutii ale fenomenului, in ultimii ani, prezenta unei barci cu motor a devenit obligatorie.
Vremurile cand prindeai oriunde si orice au disparut demult. Valabil si pentru Dunare, si pentru Delta/

Si inca ceva : desi intotdeauna fiecare viseaza ca va prinde "captura vietii", alegerile noastre nu se fac la modul "ieri a prins cineva somn de 40 kg, sau crap de 20, in cutare loc.
Poate a fost un pescar mai bun ca noi, poate a fost vorba de noroc, poate omul minte ca sa se dea mare...

Odata ajunsi, daca vom sta la cort, dedicam putin timp ecologizarii locului si unor mici amenajari, gen "confectionare vatra", sapat "groapa-frigider", facut carare de acces pe locul de pescuit pe mal, intindem cateva sfori intre copaci, instalam pirostria, suspendam alimentele in copaci sau pe franghie pentru a fi la adapost de jivine, amplasam cativa saci de gunoi si, nu in ultimul rand, amplasam/amenajam o buda decenta.

Deci se discuta despre expeditiile serioase, la scara mare, cu campare, pentru mai multe zile.

Iau notite (adica centralizez postarile cu copy-paste intr-un fisier ).

Pai da, cred ca astea mai lungi ridica anumite probleme de organizare.
Celelalte sunt mai usor de facut. Poate vom discuta si despre acelea.

Ar fi bine, organizarea este mai simpla, riscurile mai mici.

Din pacate de cele mai multe ori organizarea si pregatirile sunt cele mai interesante, pe balti ne alegem prea des cu dezamagiri.

Cat despre desfasurarea propriu-zisa a acestor mici expeditii...putine de comentat.
In primul rand, pescuit. Apoi, din nou pescuit si iar pescuit.
Cand iti vine randul, faci de serviciu, dar si pescuiesti, in zona taberei.
Seara, daca te lasa in pace tantarii, socializezi in jurul unui foc de tabara, bei un sprit-doua, faci planul pentru ziua urmatoare

In ultima zi, fiecare ajuta la strangerea taberei, se face din nou o mica ecologizare si...la drum, spre casa.
Asta dupa ce se stabileste ca "si la anul, tot impreuna.Vedem noi unde "...

Ca ani sint vreo 30 si ceva de ani , de atunci
Pergatirea expeditiei
Toamna tirziu ne duceam la padure la Boldesti, la 200 dupa bete de alun, le puneam la uscat si totodata la indreptat ca sa le folosim anul viitor.
Luam bete de balta si de Dunare, alea de balta erau la 4,,4,5 m alea de Dunare cam la 6 m.Plecam cam la 1 iunie .Nu aveai cum sa ajungi cu betele asa lungi la Dunare si atunci ne postam dimineata la iesirea din Ploiesti catre Bucov si faceam cu mina la tiruri ca numai in alea incapeau ciomege asa lungi. In afara de ciomege mai aveam 3,4 camere de tractor,depinde citi eram ,plus una de rezerva,sac cu sare,sac cu malai,tuci topor, si alta vesela,cort cazma folie mare de plastic untura bagaj pentru minim o luna ,dar de regula stateam pe girla pina dadea bruma..Te putea apuca si 2 dupa masa pina gaseai un tir direct pod Giurgeni,important era sa ne ia pe unu din noi cu bagaje ,ca restul puteau veni si cu alte masini de ocazie.dar primu pleca ala cu bagajele.
.
Cam asta era echipamentul standard ,folosit in tinerete ,la iesirile de lunga durata.
Chiar daca iesirea era de 1,2,3,luni (ca atunci doar asa plecam ),baza era : un sac cu malai,un sac cu sare,o oala mare cu untura,un tuci si o cratita,un cutit o lingura, o cazma , un topor si o folie mare din plastic.
IN ULTIMI ANI
Iesirile erau de maxim 3zile (foarte rar 4 zile)
Acum citiva ani ,intr-o vara am carat dupa mine o rulota de vreo 7 ori (via Ploiesti-Ilgani de sus ) o singura noapte am dormit in ea , la citeva iesiri am carat dupa mine si o antena parabolica perfect functionala (sa calez rulota si sa instalez parabolica , pierdeam o ora cel putin , daca ma apucam de baut? ma apuca seara ,bijbiind la parabolica .De multe ori veneam cu peste pentru consum de acasa Plus lazi frigorifice bautura si haleala la greu .Poate in subconstient ,a fost o rabufnire a lipsurilor din tinerete . Ca orice pescar care se respecta !! in prima zi ma imbatam RANGA ,a doua zi zaceam si a treia zi faceam bagajul si plecam acasa.
ACUM
Plec cu un bagaj ,eu il consider ! , strict la obiect (un cort care atunci cind il scoti din husa se desface singur si o mica folie care o pun deasupra cortului ,daca ploua) o geanta cu 2 rinduri de schimburi ,o saltea pneumatica ,doua paturi subtiri ,un cutit , un bidon de 25litri, cu apa potabila ,o lanterna ,un scaun pliant,un tuci micut,doua galeti de lavabil de 30litri ,intruna bag sarea si momeala ,apoi la plecare,bag pestele sarat in ea , iar in cealanta bag accesorile pentru pescuit si husa cu lansete .citeva piini ,mincarea de baza e pestele prins.
Anul asta, am renuntat la bautura. ? totul a devenit mai relaxat datorita bagajelor reduse si creerului mai limpede (ne murat de bautura ) ,iar cele 3 zile petrecute pe malul apei ,le simt din plin.Nu sint contra alcolului ,dar pauza asta i-mi prinde bine.

Stimate d-le Ion,

Daca nu ati furat plumbi de la sigurantele semnalelor de alarma de pe trenurile de naveta de pe ruta Ploiesti-Maneciu aproape ca nu va cred.
Nu am ajuns in copilarie in Delta dar, pescuind cu bat de alun uscat, ata de papiota impletita si bold pe Telejen la Homoraciu, chiar prindeam peste, uneori breana (mreana) si clenisori comestibili. Nu aveam plute dar facem un nod cu ata colorata pe fir.
Mai prindeam si cate o cutitoaie.
Cand un unchi mi-a daruit cateva ace si niste metri de guta m-am simtit in Rai.
Dar raiul chiar era acolo, Teleajenul avea prund si lunca, era moara de apa in sat.
Erau baltoace cu alevini, erau ochiuri in care inotam, viiturile luau podurile.
Acum nici apa nu mai curge.

Sanatate maxima!