Home Forum Subiecte Crapul, intre mit si realitate
Crapul, intre mit si realitate
Am intalnit pe toate forumurile notiunea de crap romanesc.
Citez: "am pescuit pe Dunare si am prins 1 crap romanesc"
Citez: "am fost pe balta X si am prins 2 romanesti si o salonta"
Oare afirmatiile de mai sus sunt corecte?
Crapul din Dunare este musai sa fie romanesc? Nu poate fi bulgaresc, sarbesc etc? ![]()
In multe balti destinate pescuitului sportiv se importa crap din Bulgaria, Ungaria, Croatia etc. Pescarii nostri prind asemenea exemplare si ii redenumesc ca fiind romanesti ![]()
Salonta este altceva decat crap? ![]()
Un crap prins in Anglia, SUA sau Australia, va fi tot romanesc? ![]()
De unde provine (tara de origine) crapul ca si specie?
Care sunt diferentele intre un crap salbatic si unul de crescatorie?
Exista mai multe rase de crap?
Crapul cu solzi, cate rase sunt?
Crapul oglinda (salonta, cheala), cate rase sunt?
re:Crapul, intre mit si realitate
S-ar putea ca "romanesc" sa fie o varietate de crap obtinuta artificial prin incrucisari repetate la Frasinet si care poarta numele de "Crap de Frasinet".Se distinge prin forma corpului care este aproape rotunda.Altfel ,cam toata lumea stie ca Japonia si China sunt patriile crapului.Si nici noi nu am fost romani de la inceput,ba geti,ba traci,ba daci, noroc cu unii care mai suparati pe barbari ne-au tras de urechi sa intram si noi in rindul lumii,sa lasam bautura,hotia,cearta cu vecinii...Si-a iesit ce se vede...Mai trebuie doua mii de ani din cite se vede,si in rastimpul asta poate aflam si de ce ii zice "romanesc "la crap...Pina atunci,SA AUZIM DE BINE.
re:Crapul, intre mit si realitate
Evident, nu astept raspunsuri la acest topic insa sper din toata inima ca pescarii care reusesc sa captureze un crap (salbatic, cu solzi, fara solzi) sa se "exprime" corect si sa nu mai faca diferentieri care de fapt nu exista. ![]()
P.S. Intr-o zi cu soare voi detalia raspunsurile intrebarilor puse in deschiderea acestui topic, iar daca la Tg.Mures... deja este soare, dl.Burian isi poate incepe "prelegerile" asa cum banuiesc eu ca vor fi. ![]()
re:Crapul, intre mit si realitate
Citat din rechinache
S-ar putea ca "romanesc" sa fie o varietate de crap obtinuta artificial prin incrucisari repetate la Frasinet si care poarta numele de "Crap de Frasinet".Se distinge prin forma corpului care este aproape rotunda.Altfel ,cam toata lumea stie ca Japonia si China sunt patriile crapului.Si nici noi nu am fost romani de la inceput,ba geti,ba traci,ba daci, noroc cu unii care mai suparati pe barbari ne-au tras de urechi sa intram si noi in rindul lumii,sa lasam bautura,hotia,cearta cu vecinii...Si-a iesit ce se vede...Mai trebuie doua mii de ani din cite se vede,si in rastimpul asta poate aflam si de ce ii zice "romanesc "la crap...Pina atunci,SA AUZIM DE BINE.
Intru-totul de acord cu tine. Nu vad cati pescari ar putea scrie ca au prins un crap de... "Podul Iloaiei" sau de "Frasinet" sau "Galitian" etc. Sunt foarte multi pescari (o majoritate covarsitoare) care nu cunosc rasele de crap "fabricate" in Romania sau aiurea pe alte meleaguri, deci nu ar fi mai simplu ca exprimarea noastra sa contina denumirea generica de crap cu sau fara solzi fara a-i boteza in "romanesc", "salonta", "romanesc salbatic", eventual diferentierile sa fie doar de genul "cu solzi", "fara solzi" sau "salbatic" (Dunare, Mures, Tisa, Prut, Siret, Ghe.Doja, Snagov etc) fara mentiunea de "romanesc"?
Romanii au multe merite, insa nu si acela de a fi "inventat" crapul ![]()
Daca-i vorba de rase de crap, atunci este o alta discutie. ![]()
re:Crapul, intre mit si realitate
am tot auzit pe la diverse emisiuni TV,cu specific pescaresc,termenul "crap european".Adevarat ca in acele emisiuni vedeai doar crapi salbatici,modelul de dunare,aia lungi si frumosi.
Care este adevarul despre specia asta?intalnita prin toata Europa?
Ideal ar fi sa puna cineva(care se pricepe) o lista cu speciile de crap existente.
"1. Crapul comun - denumit si crap romanesc" este un citat dintr-un articol existent chiar pe acest site.
Exemplarele salbatice (crapul salbatic)
Crapul oglinda
Crapul golas
Crap scoicar (crap negru China)
Amurul sau Cteno (Ctenopharyngodon idella) denumit si Ten (crap chinezesc).
Fitofagul si Novacul (Crapi chinezesti).
si ar mai fi:
Crapul Siamez (de Siam)
Crapul KOI (japonez)
si D-zeu stie cate specii or mai fi.
re:Crapul, intre mit si realitate
re:Crapul, intre mit si realitate
re:Crapul, intre mit si realitate
re:Crapul, intre mit si realitate
La Tg-Mures vremea este mizerabila .... urmeaza deci Povestea Crapului
![]()
Alt fragment din lucrarea „Inventarul speciilor nonnative de peşti din apele dulci ale României” autori: Miruna Iacob & Ioan Valentin Petrescu-Mag
1 -- „.... Introducerea, creşterea si ameliorarea crapului în Europa Centrală şi Europa Occidentală datează din cele mai vechi timpuri, el provenind din Orient şi trecând prin insula Ciprului.
Se presupune ca influenţa romană a facilitat creşterea crapului în heleştee, în strânsă legătură cu răspândirea creştinismului. Odată cu înfiinţarea mănăstirilor din secolele XII-XIII, cultura crapului în heleştee a devenit o preocupare de bază, deoarece peştele constituia o mâncare apreciată cu ocazia posturilor. Crapul nu era furajat, motivându-se prin hrănirea cu nămol, eroare ce a fost lămurită abia în secolul al XIX-lea. În România, crapul a fost prima specie de peşte, în forma sa de cultură, ce a constituit obiect al aclimatizării (Manea 1985). Deşi nu există documente atestatate care să indice autorul şi anul aclimatizării crapului de cultură, este un fapt cert că aceasta a avut loc în iazurile din Moldova, cunoscute sub denumirea de râmnice, ceea ce presupune perioade anterioare anului 1300 (Manea 1985). Crapul a rămas până în zilele noastre specia de bază pentru piscicultura din zonele de deal şi de şes (Bud et al 2004).
Trăieşte în toate apele dulci de şes şi deal, în special în Dunare şi bălţile ei (zona inundabilă a Dunării), dar şi în apele salmastre. În restul ţării, crapul trăieşte în partea inferioară a mai multor râuri și este crescut în lacuri şi heleştee. Fenotipic, crapul prezintă o extraordinară variabilitate în ceea ce priveşte forma, culoarea, absenţa sau prezenţa şi dispunerea solzilor pe corp.
Rasele cultivate sunt scurte, groase şi late, cu corpul mult bombat dorsal (ex: rasa Frăsinet), pe când cele sălbatice, capturate din împrejurimile cursului inferior al Dunării, pe care noi le-am observat, au corpul alungit şi o rată de creştere mai scăzută. La aceştia din urmă corpul este acoperit în întregime de solzi, lipsa solzilor fiind un caracter mutant (obţinut prin selecţie succesivă
....”
*** Concluzii:
2 -- specia de baza este Cyprinus carpio, sa-i spunem „Crapul istoric” care "a venit din China" si a ajuns in toata lumea.
3 -- in cei peste 700 de ani, de existenta in crescatoriile de la noi si alte tari europeene, Crapul a devenit un fel de „animal domestic”, fiind supus la incrucisari, select.ii, ameliorari, etc., rezultand in timp un numar impresionant de RASE, dar care nu sunt specii.
4 -- speciile de crap, care au aparut in ultimele decenii, sub denumirea generica de „Crapi chinezesti”, reprezinta „rude +/- indepartate” ale lui Cyprinus carpio, sunt „imigranti recenti” si sunt specii total diferite.
Despre RASE si VARIETATI de crap, cunoscute astazi, las pe altii sa povesteasca (e prea multi) ![]()
![]()
re:Crapul, intre mit si realitate
Permise pescuit in Marea Neagra, Dunare si pe habitatele piscicole naturale necontractate.
Permisele de pescuit recreativ pentru anul 2026, emise de ANPA, se pot obtine online prin intermediul aplicatiei informatice disponibile pe site-ul ANPA.
[...]
Extras din Ordinul nr. 23/297/2025 privind prohibiţia la pescuit pe anul 2026
(1) Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie-7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie-7 iunie inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.
[...]